Spania, Grecia sau Italia. Flancul sudic al Uniunii Europene a trecut prin câţiva ani de groază, în care datoriile publice dosite au explodat şi visteriile statului au rămas fără resurse. Casierii guvernamentali au bătut pe la toate porţile şi au combinat toate variantele posibile pentru a atrage lichidităţi în ţară. Una dintre metode este cumpărarea vizei Schengen. O ofertă ce ocoleşte criteriile complexe stabilite prin acordurile europene.
Spania, scrie săptămânalul Der Spiegel în ediţia sa electronică, are, de săptămâna trecută, o reglementare prin care orice străin care investeşte cel puţin 500.000 de euro în piaţa imobiliară primeşte permis de şedere şi muncă; branşa iberică speră să atragă, astfel, în jurul a 300.000 de investitori. Tot la 500.000 de euro este stabilit şi pragul în Portugalia – iar în acest preţ este inclusă libertatea de a sta timp de doi ani. Din vara ce tocmai s-a încheiat, Grecia oferă, de asemenea, permisul de şedere, valabil pe o perioadă de cinci ani, oricui cumpără imobiliare în valoare de 250.000 de euro; teoretic un non-european ar avea dreptul să stea în Grecia maxim 90 de zile la fiecare jumătate de an – dar nimeni nu verifică respectarea acestei condiţii. Şi Ungaria a introdus o taxă specială – străinii care vor să obţină "residence permit bond" plătesc statului 250.000 de euro – plus încă 40.000 de euro diverse taxe către firme partenere ale statului care, însă, îşi au sediul în diferite paradisuri fiscale. "Residence permit" eliberează şi oficialităţile din Letonia – iar acestea sunt cumpărate de cetăţeni din Rusia sau Kazahstan care au cumpărat proprietăţi în valoare de 70.000 de euro – deşi nu vor avea niciodată reşedinţa aici. Singurul lor scop este, notează Der Spiegel, să circule liberi prin spaţiul Schengen.
Cinism şi ruşine
În vremea aceasta, rapoartele susţin că cel puţin 2000 de persoane au murit înecate în Mediterana începând cu 2011. Ceea ce face Europa "este cinism", comentează reprezentanţii organizaţiilor de azilanţi şi imigranţi. Deocamdată, miniştrii europeni de Interne urmează să negocieze, marţi, posibile ajustări ale politicii de imigraţie. "Mediterana nu poate rămâne un cimitir", a comentat ministrul francez de Interne, Laurent Fabius, solicitând suplimentarea fondurilor agenţiei UE pentru graniţele comune Frontex. Comisarul European Kristalina Georgieva, responsabilă cu asistenţa umanitară, a atras atenţia, în perspectiva discuţiilor de marţi, că nu doar inima şi portofelul Uniunii trebuie deschise, ci şi graniţele.
Miercuri este aşteptat în Lampedusa preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pentru premierul italian Enrico Letta, legislaţia cu privire la imigraţie, în vigoare din 2002, tinde să devină punct sensibil al guvernării. Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, este, între timp, unul dintre oficialii comunitari care pune presiune pe guvernul de la Berlin, solicitându-i să ridice cota de imigranţi acceptaţi în Republica Federală. Schulz a apreciat că europenii s-au comportat ruşinos lăsând Italia atâta vreme să se descurce singură cu imigranţii din Africa. Şi Manfred Weber, vicepreşedintele grupului europarlamentar popular (din care face parte şi partidtul cancelarei Angela Merkel) a apreciat că, atunci când vorbeşte de solidaritate, Germania trebuie să primească mai mulţi imigranţi".
Spania, scrie săptămânalul Der Spiegel în ediţia sa electronică, are, de săptămâna trecută, o reglementare prin care orice străin care investeşte cel puţin 500.000 de euro în piaţa imobiliară primeşte permis de şedere şi muncă; branşa iberică speră să atragă, astfel, în jurul a 300.000 de investitori. Tot la 500.000 de euro este stabilit şi pragul în Portugalia – iar în acest preţ este inclusă libertatea de a sta timp de doi ani. Din vara ce tocmai s-a încheiat, Grecia oferă, de asemenea, permisul de şedere, valabil pe o perioadă de cinci ani, oricui cumpără imobiliare în valoare de 250.000 de euro; teoretic un non-european ar avea dreptul să stea în Grecia maxim 90 de zile la fiecare jumătate de an – dar nimeni nu verifică respectarea acestei condiţii. Şi Ungaria a introdus o taxă specială – străinii care vor să obţină "residence permit bond" plătesc statului 250.000 de euro – plus încă 40.000 de euro diverse taxe către firme partenere ale statului care, însă, îşi au sediul în diferite paradisuri fiscale. "Residence permit" eliberează şi oficialităţile din Letonia – iar acestea sunt cumpărate de cetăţeni din Rusia sau Kazahstan care au cumpărat proprietăţi în valoare de 70.000 de euro – deşi nu vor avea niciodată reşedinţa aici. Singurul lor scop este, notează Der Spiegel, să circule liberi prin spaţiul Schengen.
Cinism şi ruşine
În vremea aceasta, rapoartele susţin că cel puţin 2000 de persoane au murit înecate în Mediterana începând cu 2011. Ceea ce face Europa "este cinism", comentează reprezentanţii organizaţiilor de azilanţi şi imigranţi. Deocamdată, miniştrii europeni de Interne urmează să negocieze, marţi, posibile ajustări ale politicii de imigraţie. "Mediterana nu poate rămâne un cimitir", a comentat ministrul francez de Interne, Laurent Fabius, solicitând suplimentarea fondurilor agenţiei UE pentru graniţele comune Frontex. Comisarul European Kristalina Georgieva, responsabilă cu asistenţa umanitară, a atras atenţia, în perspectiva discuţiilor de marţi, că nu doar inima şi portofelul Uniunii trebuie deschise, ci şi graniţele.
Miercuri este aşteptat în Lampedusa preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pentru premierul italian Enrico Letta, legislaţia cu privire la imigraţie, în vigoare din 2002, tinde să devină punct sensibil al guvernării. Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, este, între timp, unul dintre oficialii comunitari care pune presiune pe guvernul de la Berlin, solicitându-i să ridice cota de imigranţi acceptaţi în Republica Federală. Schulz a apreciat că europenii s-au comportat ruşinos lăsând Italia atâta vreme să se descurce singură cu imigranţii din Africa. Şi Manfred Weber, vicepreşedintele grupului europarlamentar popular (din care face parte şi partidtul cancelarei Angela Merkel) a apreciat că, atunci când vorbeşte de solidaritate, Germania trebuie să primească mai mulţi imigranţi".
