Reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale şi observatori independenţi care monitorizează situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova atenţionează asupra unei posibile escaladări a situaţiei la Nistru în această vară.
Potrivit experţilor militari de la Chişinău, situaţia ar putea fi împinsă de anumite grupări influente de la Moscova, cu mâna regimului separatist de la Tiraspol, „până la vărsări de sânge”, pentru a bloca, astfel, intenţia Chişinăului de a parafa, la toamnă, Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu UE, la sumitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Titlurile la această temă, apărute în presa de la Chişinău sunt înspăimântătoare.
Şi autorităţile moldovene sunt îngrijorate, dar spun că situaţia este încă sub control. Zilele trecute, postul de radio „Vocea Rusiei” titra că la Nistru conflictul îngheţat poate oricând escalada. Experţii citaţi de postul rusesc de radio legau „iminentele ostilităţi armate” de ceea ce ei numeau „demarcarea frontierei“, decretată săptămâna trecută de liderul separatist de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Decretul semnat de liderul transnistrean, întitulat: „Cu privire la frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene”, stabileşte limitele aşa-numitei graniţe, în care a fost inclus şi oraşul Tighina, cu trei sate aflate sub jurisdicţia Chişinăului, printre care şi satul Varniţa. Conform decretului emis de Şevciuk, timp de câteva zile după intarea în vigoare a documentului, aşa-numita graniţă ar urma să fie demarcată cu „piloni de frontiră” şi „turnuri de observaţie”, regimul de trecere a aşa-zisei frontiere moldo-transnistrene urmând a fi înăsprit din partea forţelor separatiste. Dacă aceşti paşi vor fi întreprinşi de separatiştii de la Tiraspol, Chişinăul va fi pus în situaţia de a-şi apăra integritatea.
Cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul?
Răspuns la această întrebare oferă publicistul moldovean Nicolae Negru: “Chişinăul trebuie să-şi păstreze calmul, oricât de „timidă" ar părea reacţia sa. E mai bine să pari timid, decât iresponsabil. Calm, calculat nu înseamnă însă laş. Adevărul trebuie rostit, cetăţenii Republicii Moldova, dar şi opinia publică internaţională trebuie să afle cine este adevăratul agresor şi ce scop urmăreşte acesta. Parlamentul (care va discuta joi, 20 iunie, această chestiune într-o şedinţă extraordinară închisă), trebuie să spună lucrurilor pe nume, că e vorba despre o reeditare a războiului din 1992, început de Rusia, sub alt pretext. Numai astfel putem conta pe ajutorul UE, SUA, OSCE şi ONU”, susţine Nicolae Negru.
Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti a convocat luni Consiliul Suprem de Securitate pe fondul tensiunilor crescânde dintre Chişinău şi Tiraspol. „Analizând comportamentul separatiştilor, mă îndrept spre gândul că cineva doreşte destabilizarea situaţiei. Atunci când Republica Moldova reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de procesul de integrare europeană, apar probleme din partea susţinătorilor Transnistriei”, a remarcat, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, preşedintele Nicolae Timofti. El a spus că a avut o discutie cu omologul sau de la Kiev, Viktor Ianukovici, pe care l-a încurajat să ia atitudine faţă de tensiunile de la Nistru, Ucraina fiind ţara care deţine momentan preşedinţia rotativă a OSCE şi care face parte din formatul de negocieri 5+2 în dosarul transnistrean.
Semnal de alarmă din partea OSCE
În scurt timp, OSCE a difuzat un comunicat oficial în care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia unilaterală a părţii transnistrene privind aşa-numitul act normativ cu privire la frontiera de stat emis de Evghenii Şevciuk. Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Kojara cheamă părţile implicate în conflictul transnistrean să nu complice procesul de negocieri prin acţiuni unilaterale.
Şi şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău, Mihai Balan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evenimentele care au loc la Varniţa. El a apreciat că „ceea ce se înâmplă este o provocare” şi a spus că „trebuie să fim vigilenţi şi să păstrăm echilibrul”.
Acum câteva zile, ziarul moscovit “Kommersant” scria că situaţia recentă de pe malurile Nistrului se aseamănă foarte mult cu situaţia premergătoare războiului ruso-georgian din 2008. “Nu uitaţi că acordurile de la Vilnius vor fi semnate nu numai cu Republica Moldova, dar şi cu Ucraina, care monitorizează negocierile privind conflictul transnistrean, în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, iar destabilizarea situaţiei în regiune va lovi atât Chişinăul cât şi Kievul”, scrie publicaţia menţionată, care citează „un diplomat implicat în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean”.
Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinãu au prezentat luni o declaraţie cu privire la evoluţia situaţiei în raioanele de est ale Republicii Moldova. Semnatarii solicitã ca “UE şi SUA, în calitate de parteneri ai Republicii Moldova, să manifeste vigilenţă maximă şi să anticipeze posibila degradare a situaţiei în zonă”, iar “OSCE şi Ucraina să nu admită declanşarea vreunui conflict armat în regiunea transnistreană şi alimentarea acestuia din exterior”. În paralel, structurile de stat ale Republicii Moldova sunt îndemnate “să ia o atitudine fermă faţă de posibilele provocări, să nu se lase atrase în capcanele pregătite şi să continue ferm parcursul european al Moldovei”. Experţii mai cer ca Federaţia Rusă să respecte prevederile Tratatului de prietenie şi colaborare cu Republica Moldova, semnat la 19 noiembrie 2001.
Europarlamentarul lituanian Vytautas Landsbergis, primul preşedinte al Lituaniei după desprinderea de URSS, susţine că existã probabilitatea ca Transnistria să-şi proclame oricând independenţa şi să declare că se află sub protectorat rusesc. Acest lucru se va produce, consideră fostul preşedinte lituanian, dacă Moscova va dori sã divizeze Republica Moldova. „Nu văd nici o şansă pentru o soluţie la acest conflict, câtă vreme este o situaţie total dependentă de Kremlin. Câtă vreme Rusia va folosi Transnistria ca pe o unealtă pentru a înrăutăţi situaţia în Moldova şi va ţine Moldova în afara UE, acest conflict va rămâne aşa cum îl ştim”, a declarat Vytautas Landsbergis.
Trubaduri ruşi la televiziunile din Moldova
Prezent la Chişinău (nu se ştie cu ce ocazie), politologul rus Aleksandr Dughin a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că “armata rusă va rămâne în Transnistria, deoarece aceasta este garanţia că forţele NATO nu vor pătrunde în acest spaţiu” şi a vorbit despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Euroasiatică. (…) "Pentru Rusia, obiectivul numărul unu este apărarea graniţelor şi ca blocul NATO să nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial şi pentru asta vom face orice scheme şi formule. Rusia va face apel la folosirea forţei în Transnistria, doar dacă NATO va veni în Moldova", a conchis politologul rus.
În replică, directorul de program din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, i-a „mulţumit” zeflemitor lui Dughin că îi ameninţă cu război pe moldoveni la ei în casă: "Înainte de a spune despre visul euroasiatic, scoateţi trupele militare din Transnistria. Să arate Rusia că nu ne ia drept vasal, ci ca partener de discuţii, că nu trebuie să fim robi în Uniunea Euroasiatică, ci vom fi parteneri cu drepturi egale. Uniunea Euroasiatică înseamnă mult zgomot din nimic. Dacă Uniunea Europeană înseamnă o serie de reguli bine definite, atunci Uniunea Euroasiatică este un balon de săpun", a menţionat Nantoi. El a acuzat Rusia că susţine regimul separatist de la Tiraspol: "Diferendul transnistrean este un conflict între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Rusia este unicul stat care sfidează cinic suveranitatea Republicii Moldova şi care susţine acest regim falimentar şi xenofob în regiunea de Est a ţării", a conchis Oazu Nantoi.
Cum ar trebui să reacţioneze Chişinăul?
Răspuns la această întrebare oferă publicistul moldovean Nicolae Negru: “Chişinăul trebuie să-şi păstreze calmul, oricât de „timidă" ar părea reacţia sa. E mai bine să pari timid, decât iresponsabil. Calm, calculat nu înseamnă însă laş. Adevărul trebuie rostit, cetăţenii Republicii Moldova, dar şi opinia publică internaţională trebuie să afle cine este adevăratul agresor şi ce scop urmăreşte acesta. Parlamentul (care va discuta joi, 20 iunie, această chestiune într-o şedinţă extraordinară închisă), trebuie să spună lucrurilor pe nume, că e vorba despre o reeditare a războiului din 1992, început de Rusia, sub alt pretext. Numai astfel putem conta pe ajutorul UE, SUA, OSCE şi ONU”, susţine Nicolae Negru.
Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti a convocat luni Consiliul Suprem de Securitate pe fondul tensiunilor crescânde dintre Chişinău şi Tiraspol. „Analizând comportamentul separatiştilor, mă îndrept spre gândul că cineva doreşte destabilizarea situaţiei. Atunci când Republica Moldova reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de procesul de integrare europeană, apar probleme din partea susţinătorilor Transnistriei”, a remarcat, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, preşedintele Nicolae Timofti. El a spus că a avut o discutie cu omologul sau de la Kiev, Viktor Ianukovici, pe care l-a încurajat să ia atitudine faţă de tensiunile de la Nistru, Ucraina fiind ţara care deţine momentan preşedinţia rotativă a OSCE şi care face parte din formatul de negocieri 5+2 în dosarul transnistrean.
Semnal de alarmă din partea OSCE
În scurt timp, OSCE a difuzat un comunicat oficial în care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia unilaterală a părţii transnistrene privind aşa-numitul act normativ cu privire la frontiera de stat emis de Evghenii Şevciuk. Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Kojara cheamă părţile implicate în conflictul transnistrean să nu complice procesul de negocieri prin acţiuni unilaterale.
Şi şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău, Mihai Balan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evenimentele care au loc la Varniţa. El a apreciat că „ceea ce se înâmplă este o provocare” şi a spus că „trebuie să fim vigilenţi şi să păstrăm echilibrul”.
Acum câteva zile, ziarul moscovit “Kommersant” scria că situaţia recentă de pe malurile Nistrului se aseamănă foarte mult cu situaţia premergătoare războiului ruso-georgian din 2008. “Nu uitaţi că acordurile de la Vilnius vor fi semnate nu numai cu Republica Moldova, dar şi cu Ucraina, care monitorizează negocierile privind conflictul transnistrean, în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, iar destabilizarea situaţiei în regiune va lovi atât Chişinăul cât şi Kievul”, scrie publicaţia menţionată, care citează „un diplomat implicat în negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean”.
Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinãu au prezentat luni o declaraţie cu privire la evoluţia situaţiei în raioanele de est ale Republicii Moldova. Semnatarii solicitã ca “UE şi SUA, în calitate de parteneri ai Republicii Moldova, să manifeste vigilenţă maximă şi să anticipeze posibila degradare a situaţiei în zonă”, iar “OSCE şi Ucraina să nu admită declanşarea vreunui conflict armat în regiunea transnistreană şi alimentarea acestuia din exterior”. În paralel, structurile de stat ale Republicii Moldova sunt îndemnate “să ia o atitudine fermă faţă de posibilele provocări, să nu se lase atrase în capcanele pregătite şi să continue ferm parcursul european al Moldovei”. Experţii mai cer ca Federaţia Rusă să respecte prevederile Tratatului de prietenie şi colaborare cu Republica Moldova, semnat la 19 noiembrie 2001.
Europarlamentarul lituanian Vytautas Landsbergis, primul preşedinte al Lituaniei după desprinderea de URSS, susţine că existã probabilitatea ca Transnistria să-şi proclame oricând independenţa şi să declare că se află sub protectorat rusesc. Acest lucru se va produce, consideră fostul preşedinte lituanian, dacă Moscova va dori sã divizeze Republica Moldova. „Nu văd nici o şansă pentru o soluţie la acest conflict, câtă vreme este o situaţie total dependentă de Kremlin. Câtă vreme Rusia va folosi Transnistria ca pe o unealtă pentru a înrăutăţi situaţia în Moldova şi va ţine Moldova în afara UE, acest conflict va rămâne aşa cum îl ştim”, a declarat Vytautas Landsbergis.
Trubaduri ruşi la televiziunile din Moldova
Prezent la Chişinău (nu se ştie cu ce ocazie), politologul rus Aleksandr Dughin a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că “armata rusă va rămâne în Transnistria, deoarece aceasta este garanţia că forţele NATO nu vor pătrunde în acest spaţiu” şi a vorbit despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Euroasiatică. (…) "Pentru Rusia, obiectivul numărul unu este apărarea graniţelor şi ca blocul NATO să nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial şi pentru asta vom face orice scheme şi formule. Rusia va face apel la folosirea forţei în Transnistria, doar dacă NATO va veni în Moldova", a conchis politologul rus.
În replică, directorul de program din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, i-a „mulţumit” zeflemitor lui Dughin că îi ameninţă cu război pe moldoveni la ei în casă: "Înainte de a spune despre visul euroasiatic, scoateţi trupele militare din Transnistria. Să arate Rusia că nu ne ia drept vasal, ci ca partener de discuţii, că nu trebuie să fim robi în Uniunea Euroasiatică, ci vom fi parteneri cu drepturi egale. Uniunea Euroasiatică înseamnă mult zgomot din nimic. Dacă Uniunea Europeană înseamnă o serie de reguli bine definite, atunci Uniunea Euroasiatică este un balon de săpun", a menţionat Nantoi. El a acuzat Rusia că susţine regimul separatist de la Tiraspol: "Diferendul transnistrean este un conflict între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Rusia este unicul stat care sfidează cinic suveranitatea Republicii Moldova şi care susţine acest regim falimentar şi xenofob în regiunea de Est a ţării", a conchis Oazu Nantoi.
