Aderarea la UE nu mai pare a fi o garanţie pentru o viaţă mai bună. Chiar şi astăzi există membri ai Parlamentului European care spun că Bulgaria şi România nu au fost pregătite pentru a fi membre ale UE, relevă publicaţia menţionată.
Pentru a le permite celor două ţări să adere la UE, Bruxellesul a stabilit standarde speciale pentru cele opt milioane de bulgari şi 22 de milioane de români. Ambele ţări sunt în continuare supuse unor controale speciale. Cu toate acestea, rapoartele critice ale UE privind politica locală, precum şi reţinerea de fonduri nu au condus la o schimbare vizibilă, potrivit DW. Din nou, României nu i se va permite să primească de la Bruxelles cele 19 miliarde de euro la care are dreptul până în anul 2013, comentează publicaţia.
Chiar şi fostul premier român Adrian Năstase, care a supervizat negocierile de aderare ale ţării sale în 2004, nu dă vina pe UE. El a declarat că a depus eforturi politice extraordinare pentru a scoate ţara din zona-tampon dintre UE şi Rusia. Potrivit lui Năstase, România, din motive strategice, a făcut campanie mai intensă pentru a deveni membră a UE decât ar fi vrut probabil UE, îl citează DW.
Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre politicienii din România sunt convinşi că UE ar fi incompletă fără sud-estul Europei. Potrivit europarlamentarului Cristian Preda, membru al Partidului Democrat Liberal de guvernământ, o Uniune Europeană cu ţări ex-comuniste, dar fără România şi Bulgaria ar fi de neimaginat. Preda nu poate spune însă dacă discrepanţa dintre condiţiile de trai din România şi restul UE este rezultatul unei anumite mentalităţi naţionale sau al unei lipse de voinţă politică. El spune că dezvoltarea societăţii şi politica sunt strâns legate. „De aceea este atât de greu de prezis când România va atinge în cele din urmă standardele UE în toate domeniile”, a spus Preda.
În ceea ce priveşte Bulgaria, cea mai săracă ţară a blocului se situează pe ultimul loc la capitolul venituri, pensii, productivitatea muncii şi eficienţa energetică. Ea continuă să primească scoruri negative în materie de reforme judiciare, gestionarea subvenţiilor şi lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a traficului de fiinţe umane. Ţara este de multe ori criticată la Bruxelles pentru slaba protecţie a copiilor săraci.
De la aderarea Bulgariei în 2007, Bruxellesul a subliniat în permanenţă deficitul enorm – o plângere care întruneşte acordul la Sofia.  „Procedurile judiciare împotriva criminalităţii organizate trenează de ani de zile”, a declarat Antoaneta Pramatorova, fost ambasador al Bulgariei la Bruxelles. „Avem încă un drum lung de parcurs”, a precizat ea.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avut cuvinte dure la adresa acestei ţări. Retrospectiv, mulţi bulgari spun că ţara lor a devenit de la 1 ianuarie 2007 un membru de categoria a doua al Uniunii. Ca dovadă, ei subliniază obstacolele cu care se confruntă bulgarii pe piaţa europeană a muncii. Spre deosebire de alţi cetăţeni ai UE, bulgarii şi românii trebuie să aplice pentru permise de muncă în 10 state ale blocului, aminteşte DW.
Introducerea monedei euro este, de asemenea, încă departe la orizont. Bulgaria s-a confruntat cu stânjeneală internaţională în 2008, când Barroso a oprit 220 milioane de euro (285 milioane dolari) asistenţă pentru Sofia, după ce s-a constatat că Sofia a abuzat în mod repetat de fondurile de sprijin. „Corupţia la nivel înalt şi crima organizată nu îşi au locul în Uniunea Europeană şi nu poate fi tolerată”, a declarat Barroso la momentul respectiv.
Dar poziţia dură a Bruxellesului împotriva corupţiei din Bulgaria nu este împărtăşită de toată lumea. Gernot Erler, un fost ministru de stat în Ministerul de Externe al Germaniei, spune că tăierea fondurilor afectează populaţia în general, obligând oamenii să lupte din greu pentru a-şi hrăni familiile. „Este o tragedie pentru această ţară”, a declarat Erler, precizând: „Probabil că este la fel de oribilă şi pierderea prestigiului care decurge de aici”. La Bruxelles, opiniile cu privire la Bulgaria sunt un amestec de compasiune şi critică aspră.
Sursa: Agerpres