În curând, deficitul de personal în sistemul medical şi de îngrijire la domiciliu va ajunge la câteva mii de infirmieri şi asistenţi. Guvernul federal şi-a propus să aducă specialişti din străinătate, însă şi alte ţări se confruntă cu aceeaşi problemă.
"Ei sunt eroinele şi eroii mei", a afirmat cancelarul Angela Merkel referindu-se la angajaţii sistemului de îngrijire la domiciliu, în cadrul unei dezbateri televizate. Stima doamnei Merkel faţă de aceşti oameni izvorăşte din realitatea existentă în Germania secolului 21: problema îngrijirii vârstnicilor şi a bolnavilor ia proporţii pe zi ce trece.
Până la sfârşitul acestui deceniu, Germania va avea cu 220.000 mai puţini infirmieri şi asistenţi medicali decât necesar, estimează specialiştii. Pentru a preîntâmpina un eventual dezechilibru în sistem, guvernul federal şi-a propus să atragă specialişti de peste hotare.
"Brain drain"
În opinia deputatului socialist Niema Movassat (Die Linke), eforturile guvernului federal sunt exagerate. "Unele dintre ţările în care recrutăm forţă de muncă deja duc lipsă de personal. Faptul că vor veni să lucreze la noi va agrava situaţia în respectivele state", crede Movassat.
Mai mult, deputatul german are o dilemă: Germania a contribuit cu bani la crearea şi consolidarea sistemelor medicale în ţări cu economii emergente, iar acum îi invită să emigreze pe proaspeţii specialişti din acele ţări. "Nu văd sensul!", spune Movassat. Cu ajutorul agenţiei de dezvoltare GIZ, Germania şi-a adus deja cadre medicale şi infirmieri din Vietnam şi Indonezia, acuză Die Linke (Partidul Stângii).
Sesizarea lui Niema Movassat şi a grupului parlamentar căruia îi aparţine (Die Linke) a primit şi un răspuns din partea cabinetului de la Berlin: în campania de recrutare, Germania respectă dreptul internaţional. Codul de conduită al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care interzice recrutarea personalului medical din ţări cu sisteme deficitare, nu va fi încălcat.
Reglementările prevăd 2,29 cadre medicale şi infirmieri la 1000 de locuitori. La un asemenea prag se asigură îngrijirea sănătăţii pentru 80% din populaţie. Se consideră că restul (20%) nu necesită asistenţă. Legea vizează inclusiv Vietnamul şi Indonezia. Dar reglementările OMS se referă la personal activ. Or, conform guvernului federal, specialiştii recrutaţi până acum din Asia nu reprezentau "personal activ".
Mobilizarea resurselor interne
"Am încheiat acorduri numai cu ţările în care ştim că nu se confruntă cu probleme", dă asigurări ministrul federal al sănătăţii Daniel Bahr (FDP). În opinia sa, cadrele medicale aduse de peste hotare sunt singura soluţie de care Germania dispune în prezent.
Negocierile sunt oricum dure: "Luptăm din răsputeri pentru această forţă de muncă şi dacă nu facem ceva atunci specialiştii se vor duce în Elveţia, în Marea Britanie sau în Scandinavia."
Guvernul de la Berlin face eforturi în vederea mobilizării tuturor resurselor interne, dar nu e suficient. Hubert Röser, şef al Asociaţiei Federale a Serviciilor Medicale în regim Ambulatoriu şi Staţionar (BAD), aprobă demersurile Ministerului Federal al Sănătăţii:
"Fără personal din străinătate nu ne descurcăm. Însă mai important ar fi să ne rezolvăm problemele de natură structurală astfel încât sectorul îngrijirii la domiciliu să devină un domeniu atrăgător pentru tânăra forţă de muncă." Concret, Röser propune condiţii de lucru mai bune şi salarii mai mari.
În privinţa angajaţilor aduşi din Extremul Orient, şeful BAD are îndoieli. În practică, diferenţele culturale îşi vor spune cuvântul – crede Röser. "În comunicarea dintre bolnavul de 80 de ani îngrijit de către o infirmieră din India, China sau Vietnam va exista un vid uriaş."
