În vreme ce guvernul catalan încearcă să obţină aprobare pentru organizarea unui referendum privind indepedenţa regiunii, este aproape sigur că Parlamentul spaniol va respinge o atare iniţiativă, neagreată nici de conservatorii aflaţi la putere, nici de opoziţia socialistă.
În cazul respingerii referendumului, preşedintele regional al Cataloniei, Artur Mas, a ameninţat că va organiza alegeri anticipate, al căror rezultat "ar putea duce la declararea, unilaterală, a independenţei".
Kai-Olaf Lang, de la Fundaţia Ştiinţă şi Economie din Berlin, consideră că scenariul avansat de Mas este improbabil. "Dacă guvernul spaniol respinge iniţiativa, Barcelona va căuta o soluţie alternativă pentru a putea solicita părerea cetăţenilor catalani", a spus Lang pentru DW.
Specialistul este de părere că, după vacanţa de vară, Parlamentul catalan ar putea vota o lege vizând o consultare populară, care să aibă acelaşi efect ca un referendum. Nu este însă exclus ca o atare consultare populară să fie declarată neconstituţională. În constituţia spaniolă este menţionat clar faptul că dreptul de a organiza referendumuri îl are doar guvernul de la Madrid.
Dacă iniţiativa catalană cade, în regiune ar putea avea loc alegeri anticipate. Procesul de organizare a acestora este însă unul de lungă durată, mai spune Lang. Un eventual compromis ar putea fi obţinut cu ajutorul unor încurajări de ordin financiar venite din partea Madridului.
Majoritate catalană
Conflictul generat de solicitările din ce în ce mai insistente ale Cataloniei de a deveni independentă este deja foarte vechi. Lupta pentru înfiinţarea statului Catalonia a atins apogeul în timpul marşurilor de protest din 2012, când peste un milion de catalani au ieşit pe străzi pentru a cere acest lucru.
Anul trecut, sute de mii de persoane au format un imens lanţ uman, lung de 400 de km. La rândul lor, foarte mulţi politicieni din guvern, dar şi reprezentanţii partidelor de opoziţie, şi-au unit forţele pentru a încerca organizarea unui referendum.
Conform sondajului realizat de Centre d'Estudies d'Opinió, 49 la sută dintre catalani susţin ideea independenţei Cataloniei faţă de Spania, în timp ce 19 la sută dintre aceştia au declarat că sunt "mai degrabă pentru". Peste jumătate dintre respondenţi au spus de asemenea că se simt catalani şi doar 38 la sută că se simt deopotrivă catalani şi spanioli.
Dorinţa catalanilor de a deveni independenţi, precum şi mândrialor de a fi cetăţeni ai acestei regiuni au la bază cu precădere situaţia economică stabilă. Încă din anii 70, Catalonia a atras mulţi spanioli datorită salariilor bune şi prosperităţii.
De altfel, economia Cataloniei continuă să fie şi astăzi performantă. În pofida faptului că în regiune trăiesc doar 16 la sută din locuitorii Spaniei, Catalonia generează o cincime din PIB.
Dorinţa Cataloniei de a deveni independentă este împărtăşită şi de alte regiuni europene, la rândul lor puternice din punct de vedere economic, precum Tirolul de Sud în Italia sau Flandra, în Belgia. Deseori, aceste regiuni finanţează părţi mai puţin dezvoltate ale ţării, ceea ce amplifică dorinţele separatiste.
