Prim-ministrul chinez Li Keqiang a început, joi, o vizită de trei zile în Grecia, unde va fi însoţit de 14 miniştri şi numeroşi oameni de afaceri. Deşi programul vizitei nu a fost făcut public, există numeroase indicii că vor fi semnate mai multe contracte între companii elene şi chineze, în domenii precum infrastructura şi comerţul cu alimente. În ultima vreme, societăţile maritime din Grecia au devenit foarte interesate de creditele ieftine oferite de băncile chineze, bani pe care i-ar putea investi în înnoirea flotei. Beijingul a luat act de dorinţele grecilor şi este dispus să negocieze, în situaţia în care atare afacere ar cuprinde şantierele navale din China.

Acum un an, când a mers oficial în China, Antonis Samaras a prezentat partenerilor chinezi avantajele investiţiilor în Grecia. De atunci, în unele domenii, prezenţa chinezilor a devenit din ce în ce mai vizibilă, spune Jorgos Tzogopoulos, membru ELIAMEP, un think-tank cu sediul la Atena. Într-un editorial scris pentru cotidianul atenian Kathimerini, premierul chinez Li Keqiang a recunoscut interesul Chinei de a investi în Grecia, cu precădere în infrastructură, deopotrivă stradală, feroviară şi maritimă.

De ani de zile se discută însă şi despre o posibilă implicare a Chinei în privatizarea băncii de stat OSE, aflată în prag de colaps, lucru pe care Beijingul nici nu l-a confirmat, dar nici infirmat. Ceea ce se ştie în schimb cu siguranţă este că premierul chinez vrea să facă din portul Pireu"cel mai bun port din Mediterana", investind simultan în biologia marină şi în domenii care ţin de protecţia mediului. "Chinezii negociază strategic. Ei privesc Grecia drept cea mai sudică ţară occidentală, respectiv o ţară care le stă la dispoziţie", spune Jorgos Tzogopoulos. În plus, mai afirmă specialistul grec, China doreşte să aibă, via Grecia, acces la pieţele europene. "Este, dacă vreţi, un parteneriat reciproc avantajos, pentru că şi grecii au mare nevoie de bani în această perioadă de criză".

China este de altfel de multă vreme prezentă în portul Pireu, un centru vital pentru transportul mărfurilor chinezeşti către estul Europei. În 2009 de pildă, societatea maritimă chineză COSCO a achiziţionat în baza unui contract de leasing în valoare de 500 milioane euro, o mare parte din unităţile portului. Astfel, în acest moment, chinezii administrează acolo cel mai mare depozit portuar din afara Asiei. Investiţia nu a fost lipsită de controverse. Şeful opoziţiei elene de la acea vreme, Giorgios Papandreou a ameninţat că, în cazul în care va ajunge premier, va anula această cvasi-privatizare a portului. În acest moment, acest deziderat este preluat de SYRIZA, partid de stânga, aprig critic al "vânzării bogăţiilor statului către străini".

În acest moment, terminalul Pier 2 este administrat de COSCO. Pier 1 este deţinut doar parţial de compania elenă de stat OLP. Cum însă 67 la sută din acţiunile OLP au fost scoase la vânzare, chinezii ar putea prelua controlul total al portului. Un atare scenariu a înfuriat sindicatele, care spun că nu au luptat ani de zile pentru rămânerea portului în posesia statului, pentru ca acum acesta să încapă pe mâinile asiaticilor. Sindicaliştii mai spun de asemenea că, de fapt, nici nu este nevoie de chinezi, de vreme ce portul este profitabil. Numai anul trecut, terminalul Pier 1 a obţinut un profit de 8 milioane de euro. În plus, angajaţii se plâng de condiţii de muncă umilitoare şi de salarii de mizerie, de când chinezii au preluat o bună parte din activitatea portului.