Transnistria nu exclude intrarea în război contra Ucrainei. Anunțul apare pe site-ul securității de la Tiraspol, iar experții de la Chișinău sunt de părere că un astfel de scenariu ar putea fi aplicat în cazul unei intervenții militare directe a Rusiei în Ucraina.
NATO și premierul Poloniei, Donald Tusk, au atenționat că riscul unei „intervenții militare directe” a Rusiei în Ucraina a crescut, după ce Moscova a concentrat din nou trupe și tehnică de luptă la granița estică a Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Apărare și Securitate Națională din Ucraina, Andri Lițenko, a anunțat că "partea rusă își pregătește activ noi poziții din care să tragă cu rachete pe teritoriul ucrainean. Astfel, în satul Strativa din regiunea Briansk (la cinci kilometri de granița cu Ucraina, în dreptul regiunii Cernigau), într-o zonă împădurită, pozițiile au fost ocupate de 17 lansatoare de rachete Grad". Oficialul ucrainean a afirmat, de asemenea, că Rusia a plasat vehicule de luptă în regiunea Belgorod, la 15 kilometri de frontiera cu Ucraina.
“Stare de alarmă” în Transnistria
Agenția transnistreană de știri tiras.ru scrie că în noaptea de 6 spre 7 august, în unitățile așa-zisului minister al apărării al autoproclamatei republici moldovenești nistrene (Transnistria) “a fost ordonată stare de alarmă”. Agenția transnistreană mai menționează că aceste acțiuni au fost sincronizate cu alte structuri de forță. Mai mult, agenția, care face trimitere la surse din conducerea armatei transnistrene, anunță data de 26 august ca “zi de începere a ostilităților”.
Miercuri, 6 august, KGB-ul de la Tiraspol (comitetul de securitate al Transnistriei) a publicat pe site-ul său un comunicat în care încearcă să justifice eventualul atac asupra Ucrainei: „Naţionalişti ucraineni, deghizaţi în militari transnistreni, ar pregăti provocări la frontiera cu ţara vecină”. Șeful serviciului de presă al comitetului de securitate de la Tiraspol, Alexandr Dornea, a făcut unele precizări: „Un grup de naţionalişti ucraineni, înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme ale soldaţilor regiunii transnistrene, intenţionează să atace posturile de grăniceri din Ucraina. Iar, în rezultat, ar putea începe un conflict militar între regiunea transnistreană şi Ucraina”.
Reacția Moldovei și Ucrainei
Ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, susţine că anunţul făcut de administrația separatistă de la Tiraspol reprezintă “o dezinformare”. „Este absurd să vorbeşti despre un atac armat sau provocări din partea Ucrainei asupra regiunii separatiste. Prin acest mesaj se urmăreşte instaurarea panicii în rândul locuitorilor din zona de frontieră cu scopul de a destabiliza situaţia din regiune”, a menționat ambasadorul Pirojkov.
Și autorităţile de la Chișinău susțin că anunţul securităţii de la Tiraspol este destinat mai degrabă populaţiei din stânga Nistrului: „Mesajul este direcţionat, prin ricoșeu, spre populaţia din regiunea transnistreană cu scopul tensionării atmosferei… Liderii separatiști vor să sperie locuitorii din regiune ca să distragă atenţia de la problemele economice care sunt în regiune”, a spus şeful Biroului pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, George Bălan.
Anatol Țăranu: Rusia împinge Moldova în NATO
Potrivit fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, fost negociator-șef în problema transnistreană din partea Chișinăului, “Moscova este deranjată de faptul că Ucraina a decăzut completamente din aria ei de influenţă şi poziţia Ucrainei în raport cu Transnistria a devenit una categoric ostilă intereselor Federaţiei Ruse, iar situaţia Transnistriei a devenit una cu totul dificilă. Enclava transnistreană a fost închisă între Ucraina şi Republica Moldova şi Federaţia Rusă, practic, nu are acces în această enclavă. În condiţiile când situaţia în Ucraina se agravează, Federaţia Rusă ar putea să se trezească că nu este capabilă să asigure supravieţuirea economică, dar şi politică a Transnistriei”.
Anatol Țăranu mai spune că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se gândească la modul cel mai serios la necesitatea consolidării securității statului: “În condiţiile când Rusia încalcă brutal interesul nostru naţional (impune embargouri ca pedeapsă pentru orientarea pro-europeană și își menține armata în Moldova contrar voinței autorităților constituționale), nu mai există raţionamente pentru Republica Moldova de a încerca să înţeleagă şi, poate, într-un fel, să respecte şi interesele Rusiei în această zonă. Şi atunci trebuie să le spunem ruşilor prompt, deschis: escaladarea acestor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova ne împing pe noi în NATO. Noi nu avem altă soluție!”, susține Anatol Țăranu.
Oazu Nantoi: Regimul de la Tiraspol a devenit vulnerabil
La rândul său, analistul politic Oazu Nantoi crede că anunțul KGB-ului transnistrean comportă anumite pericole: "Această reacție poate fi interpretată în două feluri: cei de la Tiraspol sunt conştienţi de vulnerabilitatea regimului. Ei sunt în panică! Al doilea scenariu e mai grav și necesită maximă vigilență, mobilizare și coerență din partea guvernanților de la Chișinău: În situația în care sancțiunile impuse Rusiei de către Occident nu au un efect imediat, eu nu exclud că Putin ar putea să purceadă la alte acțiuni agresive inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova", consideră Oazu Nantoi.
Dar cum ar trebui să reacționeze Chișinăul în cazul unei eventuale intrări în război a Transnistriei, de partea Rusiei, împotriva Ucrainei? La Chișinău, despre un astfel de scenariu se vorbește cu frică. De la declanșarea tensiunilor în Ucraina, Chișinăul și-a reafirmat în repetate rânduri sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, Moldova fiind de mai mulți ani victima șantajului economic rusesc alături cu Ucraina și Georgia. Fostul membru al Comisiei Unificate de Control din partea Chișinăului, Ion Leahu, crede că “Moldova nu ar trebui să se implice într-un conflict străin”. La rândul său, doctorul în drept, Vitalie Gămurari, susține că "cei de la Tiraspol nu fac nimic singuri. Ei fac ceea ce face Federația Rusă. Dacă într-adevăr ar începe un conflict cu implicarea forțelor din Transnistria, Chișinăul nu va fi întrebat dacă vrea să fie implicat sau nu. Consecințele pot fi deosebit de grave”, a atenționat el.
“rmn” se sufocă fără contrabandă
În luna mai 2014, după o întâlnire cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a declarat că “Transnistria este gata să respingă orice atac din partea Ucrainei sau Moldovei”. În cadrul acelei întrevederi, Rogozin l-a asigurat pe liderul separatist că “Rusia nu doar că va monitoriza situaţia, dar va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată. Moscova şi-a asumat angajamentul de a garanta securitatea locuitorilor regiunii şi, în funcţie de evoluţia lucrurilor vom face paşi concreţi”, a declarat Rogozin.
Ostilitatea regimului separatist de la Tiraspol față de Ucraina a crescut după ce armata ucraineană a început să sape un şanţ anti-tanc de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, pentru a împiedica un eventual atac din partea militarilor ruși dislocați, în calitate de pacificatori, în regiunea transnistreană. Este vorba de aproximativ 2000 de militari și peste 20.000 tone de arme și muniții (depozitul de la Cobasna), plus 5000 de militari ai armatei transnistrene. Săparea șanțului de către Ucraina a avut ca efect colateral stoparea contrabandei, fapt ce a pus pe butuci economia autoproclamatei “rmn”. Șeful regimului separatist Evgheni Șevciuk a recunoscut recent că Transnistria se confruntă cu cea mai gravă criză de la autoproclamarea “statului”.
Arma lui Șevciuk – frica de KGB
Iar ca să prevină apariția anumitor nemulțumiri în rândul populației, șeful administrației separatiste de la Tiraspol a semnat miercuri un decret (care joi a intrat deja în vigoare) cu privire la „combaterea tuturor activităților extremiste și prevenirea răspândirii materialelor care incită la dezordini în masă”. Prin acest decret “sunt interzise manifestările publice, promovarea informațiilor extremiste, a celor cu privire la traficul de ființe umane”. În cazul detectării unor materiale extremiste sau a unor apeluri la acțiuni extremiste care vizează „subminarea securității rmn, crearea unor formațiuni armate ilegale, încercări de justificare a unor acțiuni teroriste, încercări de umilire a demnității naționale, a demnității autorităților publice de regiune”, cetățenii sunt obligați să raporteze despre cazurile depistate KGB-ului local.