Organizaţia "Statul islamic" controlează teritorii vaste din Irak şi Siria. Liderul grupării, Abu Bakr al Bagdadi, intenţionează să creeze un imperiu islamic. Vor dispărea graniţele din Orientul Apropiat?
Grupării radicale "Statul islamic" (ISIS) nimic nu pare să-i stea în cale. Dacă până de curând lupta mai ales contra rebelilor moderaţi din Siria, în ultimele zile a trecut la ciocniri violente cu armata siriană. Atacul sângeros din provincia nord-siriană Rakka, în care au fost ucişi cel puţin 85 de militari, vorbeşte de la sine. Soarta altor 200 de soldaţi este, deocamdată, incertă. De asemenea, în timpul violenţelor, şi-au pierdut viaţa 28 de islamişti. Dar, pentru rebelii suniţi ISIS, niciun sacrificiu nu e prea mare. Dimpotrivă, organizaţia încearcă să-şi sporească sfera de inluenţă, cu orice preţ.
"Scopul grupării este crearea unei zone transfrontaliere, în prima fază în Siria şi Irak. Dar acesta este numai un pas intermediar", afirmă Falko Walde, coordonator de proiecte în cadrul fundaţiei Friedrich-Naumann din Amman. ISIS doreşte să se extindă şi-n statele din regiune: Iordania, Israel, Palestina, chiar şi-n Cipru sau în anumite zone din sudul Turciei. "Gruparea intenţionează să înfiinţeze un stat islamic după propriile-i viziuni politice şi sociale", mai spune Walde.
Un alt viitor?
În ultimele luni, islamiştii au preluat controlul asupra unor părţi mari din Siria şi Irak. Acolo unde s-au instalat, domneşte un regim sever: execuţiile arbitrare sunt la ordinea zilei. Femeile din oraşul irakian Mosul care nu ies în public complet acoperite sunt ameninţate cu pedepse grele.
La sfârşitul lunii iunie, la Mosul, Abu Bakr al Bagdadi a anunţat înfiinţarea unui califat. Liderul ISIS, care se consideră urmaşul profetului Mahomed şi conducătorul tuturor musulmanilor, promovează crearea unui imperiu islamic. Ideea sa a prins repede, întrucât mulţi musulmani nu acceptă graniţele dintre Irak, Iordania, Siria şi Liban – mai ales că acestea au fost trasate la întâmplare, în timpul Primului Război Mondial, de către marile puteri occidentale Marea Britanie şi Franţa.
Islamiştii văd în divizarea Imperiului Otoman, multă vreme puterea decisivă în Asia Mică şi Orientul Apropiat, motivul vulnerabilităţii lor. În opinia multora, crearea unui nou imperiu înseamnă perspectiva unui viitor mai bun.
O luptă dificilă
Armata siriană încearcă să le ţină piept rebelilor suniţi. După o săptămână de lupte a reuşit să preia controlul asupra unui câmp de sonde de gaz aflat în mâinile grupării ISIS de la mijlocul lunii iulie. "Statul islamic" este una din multele grupări care doresc să slăbească regimul Assad. Cu toate acestea, la trei ani de la începerea războiului civil, preşedintele sirian încă se mai află la putere.
În ţara vecină, Irak, guvernul trece printr-o criză profundă. Minoritatea sunită s-a întors împotriva premierului şiit Nuri al-Maliki, acuzat de corupţie şi nepotism. "Mulţi irakieni se simt excluşi din cauza politicii orientate religios a premierului. Sunt mulţi suniţi, mai ales în zonele rurale şi în afara capitalei, care se simt marginalizaţi de către guvernul Maliki", afirmă Volker Perthes, directorul fundaţiei germane "Ştiinţă şi Politică".
Conflictul este o mină de aur pentru gruparea ISIS. Mai mult, kurzii din nordul ţării vor să aibă propriul stat. Nu acceptă să mai fie parte din Irak şi nici nu vor să devină vreun imperiu, ci luptă pentru independenţă politică, economică şi culturală. Dorinţa kurzilor de a se desprinde de Irak şi lupta brutală a grupării ISIS pentru un califat în aceeaşi regiune pun sub semnul întrebării graniţele Orientului Apropiat. Guvernelor din Irak, Siria şi chiar şi din Liban le va fi greu să păstreze unitatea acestor state.