Românii vor putea fi membri în doar două consilii de administrație sau de supraveghere ale companiilor de stat
Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 34/2023, românii vor putea fi membrii numai în două consilii de administrație sau de supraveghere ale companiilor de stat. Pe scurt, românii care sunt membri ai mai multor consilii de administrație trebuie obligatoriu să renunțe la anumite consilii până pe data de 14 iunie 2023. În caz contrar, după această dată își vor pierde de drept calitatea de membru din toate consiliile.
„În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (15 mai – n.r.), personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, poate deține calitatea de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere la maximum două întreprinderi publice sau în organele de conducere ale altor entități deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale al căror sediu se află pe teritoriul României”, ne arată acea OUG.
Ba mai mult, până la sfârșitul acestui an, angajările în instituțiile de stat vor fi înghețate, iar instituțiile publice nu vor mai putea cumpăra, prelua în leasing sau închiria autoturisme sau mobilier. În plus, transferul funcționarilor publici se va putea face doar cu acordul șefului instituției în care activează.
De altfel, s-a decis și modificarea temporară a regulilor privind telemunca în cazul funcționarilor publici.
Despre OUG 34/2023
Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice,
ținând cont că în iunie 2021 Consiliul Uniunii Europene a emis o recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind țintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024, având în vedere că planificarea bugetară în vigoare pentru anul 2023 și pe termen mediu respectă recomandarea instituțiilor Uniunii Europene în ceea ce privește traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în vederea ieșirii de sub incidența procedurii aplicabile deficitelor excesive în anul 2024,
luând în considerare că obiectivul construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva anilor 2024-2025 îl reprezintă realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzute de regulamentele europene până în anul 2024, având în vedere că menținerea angajamentului de consolidare fiscală în perioada următoare reprezintă totodată o condiție pentru absorbția fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență,
luând în considerare evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în primul trimestru al exercițiului bugetar, pentru asigurarea sursei de finanțare a măsurilor adoptate de Guvern pentru sprijinul mediului economic și protecția categoriilor vulnerabile, concomitent cu respectarea angajamentelor asumate în ce privește încadrarea în ținta de deficit, ținând cont de previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România privind creșterea economică, respectiv 2,5% în 2023 și 3% în 2024,
ținând cont de concluziile prezentate în cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, prin care a revizuit semnificativ, în sens negativ, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,1%, cât estima în toamnă, la 2,4%, avertizând, totodată, că economia globală a ajuns la „un moment extrem de incert“, iar redresarea va fi dificilă, neadoptarea acestor măsuri, în regim de urgență, ar putea avea consecințe negative, în sensul că ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanțelor publice, existând riscul nerespectării recomandării Comisiei Europene stabilite în cadrul procedurii de deficit excesiv declanșată pentru România.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României a adoptat OUG 34/2023.
