Rețetele simple ar putea să nu mai fie de ajuns pentru eliberarea de antibiotice, a anunțat Alexandru Rafila. Prin această măsură, Ministerul Sănătății încearcă să stopeze consumul de antibiotice după bunul plac al fiecăruia.

„Prescrierea de antibiotice trebuie să fie potrivită cu boala, în sensul că antibiotice de rezervă nu trebuie prescrise ca antibiotice de primă intenţie. (…) Eliberarea antibioticelor din farmacie trebuie făcută strict pe reţetă. Ne gândim foarte serios să reglementăm astfel încât antibioticele să nu mai poată să fi eventual eliberate nici măcar pe bază de reţetă simplă.

Chiar dacă nu sunt compensate să aibă un regim de eliberare care să le facă mai greu accesibile publicului”, a spus Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

În Europa, consumul de antibioticele a scăzut drastic

Europenii s-au convins că excesul îi face imuni la antibiotice. Consumul a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 13 ani. Românii, însă, rămân consecvenţi în eroare. Mai mult de un sfert din populaţie ia antibiotice pentru orice răceală.

Şapte din 10 români nu fac nici măcar o analiză înainte, ca să afle ce pastile i-ar ajuta. În ritmul acesta, în câţiva ani nu vom mai avea medicamente care să trateze infecţii grave, avertizează medicii.

Ţara noastră nu are un plan concret de măsuri care să combată infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice. Iar dintre toţi europenii, românii sunt cei care se îndoapă cel mai mult cu antibiotice când sunt răciţi.

Consecinţele pot fi dezastruoase. Viteza cu care se dezvoltă rezistenţa la antibiotice e mai mare decât cea cu care se fabrică noi medicamente eficiente.

Mortalitate mare în Europa din cauza rezistenţei la antibiotice

Peste 35.000 de persoane din Europa mor anual din cauza rezistenţei la antibiotice, a informat la sfârșitul anului trecut Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). „Asistăm la creşteri îngrijorătoare ale numărului de decese atribuite infecţiilor cu bacterii rezistente la antimicrobiene”, a spus Andrea Ammon, directorul agenţiei europene de sănătate.

Raportul ECDC de evaluare a rezistenţei la antibiotice în Uniunea Europeană, Norvegia şi Islanda în anii 2016-2020 a concluzionat că impactul asupra sănătăţii este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei şi HIV/SIDA combinate.

Nivelurile de rezistenţă la antibiotice variază semnificativ pe continentul european, potrivit raportului, cu cele mai scăzute niveluri înregistrate în nordul Europei şi cele mai ridicate în ţările din sudul şi estul Europei.

Utilizarea antibioticelor variază, de asemenea, foarte mult în blocul comunitar: 42% dintre respondenţii din Malta au raportat utilizarea de antibiotice în ultimele 12 luni, în timp ce procentul acestora a fost de 15% în Suedia şi Germania. Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost luate fără reţetă medicală.

Potrivit unui sondaj publicat de Comisia Europeană, trei din 10 europeni au afirmat că ştiu că utilizarea nenecesară a antibioticelor le poate face ineficiente sau că ştiu despre utilizarea lor corectă şi potenţialele lor efecte secundare.