Un nou proiect legislativ vine cu măsuri dure în ceea ce privește conținutul trucat cu ajutorul inteligenței artificiale. Documentul prevede anumite reguli, care, dacă nu sunt respectate, se sancționează și cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Infracțiunea se pedepsește cu amendă sau închisoare
Proiectul legislativ vine cu restricții importante pentru conținuturile de tip imagine, înregistrare audio sau înregistrare video create cu ajutorul inteligenței artificiale sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realității.
Doi parlamentari PSD au inițiat un proiect de lege prin care sunt restricționate conținuturile de tip imagine, înregistrare audio sau înregistrare video create cu ajutorul inteligenței artificiale sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realității.
Deputatul PSD Eugen Bejinariu, unul dintre inițiatorii proiectului, avea o inițiativă legislativă mai veche în acest sens. Co-inițiator este vicepreședintele Senatului, tot de la PSD, Robert Cazanciuc.
Potrivit proiectului, în cazul în care astfel de conținut este publicat, trebuie să fie însoțit de un avertisment prin care autorii să semnalizeze că sunt „deep fake”. În cazul în care nu este respectată această prevedere, infracțiunea se pedepsește cu amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Cei doi deputați susțin că deepfake-ul este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decât știrile false din ultimii ani. Ei spun că materialul cuprinde toate elementele unui produs de media, respectiv text, fotografie, video, audio.
Care sunt motivele depunerii acestui proiect?
În expunerea de motive, inițiatorii mai spun că imaginile, înregistrările audio și video de tip deepfake pot cauza prejudicii enorme atât în ceea ce privește imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane, cât și asupra unor organizații publice, private sau chiar instituții ale statului.
„Realizarea și distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake (Fals Server) pot prejudicia, în funcție de conținutul lor și de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate națională a României, pot să erodeze încrederea în instituții ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, arată autorii proiectului.
În proiectul depus la Parlament se mai arată că „realizarea, difuzarea și stocarea pe internet sau în mass -media de conținut tip imagini sau înregistrări audio -video concepute cu ajutorul tehnologiei AI sau RV( realitate virtuală n.r.) și create astfel încât să producă aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care acea persoană în realitate nu le-a rostit, respectiv nu le-a făcut sunt interzise în situația în care nu sunt însoțite de o notificare vizibilă, păstrată pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe toată durata difuzării respectivului conținut”, potrivit Europa Liberă.