Amalgamul dentar va fi interzis de anul viitor

Începând cu 1 ianuarie 2025, amalgamul dentar, cunoscut și sub denumirea de „plombă argintie”, va fi interzis în cabinetele stomatologice din România.

Această măsură vine ca urmare a unei directive europene care interzice utilizarea mercurului, un component principal al amalgamului dentar, din cauza riscurilor asociate sănătății umane și mediului. De asemenea, interdicția privind fabricarea și importul în Uniunea Europeană se va aplica de la 1 iulie 2026.

Amalgamul dentar conține aproximativ 50% mercur, un metal extrem de toxic. Expunerea la mercur poate afecta grav sănătatea umană, având efecte negative asupra sistemului nervos central, plămânilor, rinichilor și sistemului imunitar.

În special, riscurile sunt crescute pentru femeile însărcinate, copiii sub 15 ani și persoanele care alăptează, motiv pentru care utilizarea amalgamului dentar a fost deja restricționată în cazul acestor grupuri încă din 2017.

Regulamentul UE privind mercurul, adoptat în 2017, este unul dintre instrumentele-cheie ale Blocului Comunitar de transpunere a Convenției de la Minamata, un tratat internațional semnat în 2013 pentru a proteja sănătatea umană și mediul de efectele adverse ale mercurului.

Mercurul este, de asemenea, prezent în numeroase echipamente electrice și electrocasnice, cum ar fi ecrane de laptop, becuri fluorescente, baterii, barometre și mașini de spălat rufe. Începând cu 2025, utilizarea mercurului în aceste produse va fi interzisă, iar producătorii vor trebui să găsească alternative mai sigure și mai puțin poluante.

Cabinet Stomatologic CArii dentare romani
SURSA FOTO: Pexels.com

Specialiștii recomandă rășinile compozite, ceramica sau alte materiale non-toxice

Amalgamul dentar a fost preferat de mulți pacienți din România datorită costului său mai redus și durabilității sale pe termen lung. Cu toate acestea, riscurile asociate mercurului au determinat autoritățile să intervină.

Estimările arată că europenii au aproximativ 1.000 de tone de mercur în lucrările dentare existente. Înlocuirea acestora cu materiale alternative, cum ar fi rășinile compozite, ceramica sau alte materiale non-toxice, este recomandată de specialiști.

Această interdicție face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a utilizării substanțelor chimice periculoase. Se estimează că până în 2050, numărul compușilor chimici utilizați în diverse produse se va tripla, subliniind necesitatea unei reglementări stricte și a inovării în domeniul materialelor sigure și sustenabile.

Parlamentul European și Consiliul European și-au adoptat pozițiile la 17, respectiv, 30 ianuarie 2024. S-a ajuns la un acord provizoriu la 21 februarie 2024, după o singură rundă de negocieri.