Fostul ministru al Culturii, deputatul liberal Gigel Știrbu dorește interzicerea sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor
Amplasarea sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor de locuințe ar putea fi interzisă în curând, conform unei propuneri legislative inițiate de fostul ministru al Culturii, deputatul liberal Gigel Știrbu. Această schimbare ar putea avea un impact semnificativ asupra reglementării sălilor de jocuri din România și reprezintă un răspuns la preocupările tot mai mari legate de efectele negative ale acestei industrii asupra comunităților.
Nevoia unei intervenții legislative de urgență în privința sălilor de jocuri de noroc
Gigel Știrbu subliniază că necesitatea unei intervenții legislative este urgentă, în contextul în care prezența sălilor de jocuri de noroc a crescut exponențial în ultimii ani, iar impactul asupra sănătății publice, securității sociale și economiei familiale devine tot mai evident.
„În ultimii ani, prezența sălilor de jocuri de noroc a crescut exponențial în multe comunități, având consecințe grave asupra sănătății publice, securității sociale și economiei familiale”, spune Gigel Știrbu, în expunerea de motive.
În expunerea de motive, deputatul menționează că jocurile de noroc la parterul blocurilor au creat un mediu propice pentru dezvoltarea dependenței, în special în rândul tinerilor și al persoanelor vulnerabile.
Știrbu a tras un semnal de alarmă care justifică această inițiativă, inclusiv „creșterea alarmantă a dependenței de jocuri de noroc, care afectează un număr semnificativ de cetățeni, mai ales din rândul tinerilor și al categoriilor vulnerabile”.
Fără jocuri de noroc la parterul blocurilor de locuințe
Proiectul de lege propune ca operatorii economici care doresc să înființeze săli de jocuri de noroc să demonstreze că locațiile respective nu se află la parterul blocurilor de locuințe. Măsura are ca scop protejarea intereselor locatarilor și reducerea expunerii persoanelor vulnerabile la efectele negative ale jocurilor de noroc. Conform proiectului, autoritățile locale vor avea un rol mai activ în autorizarea și monitorizarea acestora, iar noile reglementări ar putea contribui semnificativ la scăderea numărului de cazuri de dependență și a problemelor sociale asociate.
Gigel Știrbu nu doar că subliniază pericolele legate de dependența de jocuri de noroc, dar și costurile economice și sociale pe care familiile le suportă în urma acestor adicții deosebit de periculoase.
Inițiativa legislativă va fi supusă dezbaterii în Parlament, iar dacă va fi adoptată, ar putea reprezenta un pas important în protejarea românilor și în reglementarea mai strictă a industriei jocurilor de noroc din România.
Dependența de jocuri de noroc la români
Dependența de jocuri de noroc este o nevoie incontrolabilă de a participa la acest comportament, chiar și în fața efectelor sale negative, iar netratată poate afecta semnificativ aspecte esențiale ale vieții, precum situația financiară și relațiile personale, fiind caracterizată printr-un impuls de a consuma o substanță sau a se angaja într-un comportament, însoțit de schimbări ale neurotransmițătorilor chimici; pe măsură ce crește nivelul de dopamină în creier, experiența devine mai plăcută, iar persoana ajunge să repete comportamentul în încercarea de a obține același efect.
În România, dependența de jocuri de noroc provoacă adevărate drame, adesea vizibile doar când ajung la dimensiuni alarmante, devenind subiect de știri. Considerată o boală de către medicii psihiatri, aceasta distruge vieți, iar cei afectați riscă să piardă nu doar bani, ci și siguranța familiei, recurgând la împrumuturi de la bănci sau chiar de la cămătari pentru a continua să joace. Dependentul ajunge să riște totul, crezând că va recupera pierderile, iar în acest cerc vicios, dorința de a continua crește, iar autocontrolul scade, ducând la comportamente periculoase.
Simptomele dependenței de jocuri de noroc includ:
- Obsesia față de jocurile de noroc
- Apelarea constantă la jocuri pentru a se simți mai bine
- Incapacitatea de a controla impulsurile de a juca
- Neglijarea muncii și a altor responsabilități
- Alocarea resurselor financiare vitale pentru jocuri
- Vânzarea bunurilor pentru a obține bani
- Acumularea datoriilor și furtul pentru a susține dependența
- Minciuni legate de obiceiul de a juca
- Sentimente de vinovăție după o sesiune de joc
- Asumarea riscurilor tot mai mari în timpul jocurilor
Spre deosebire de jucătorii obișnuiți care își stabilesc limite, cei dependenți simt un impuls irezistibil de a continua, ceea ce duce la un comportament tot mai distructiv.
