Ministerul Afacerilor Interne a organizat luni o dezbatere publică privind o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 146/2021 referitoare la monitorizarea electronică. Prin această modificare, se propune introducerea sistemului de monitorizare electronică în mod pilot și în alte situații. E vorba de cazul executării măsurilor de control judiciar, controlului judiciar pe cauțiune și arestului la domiciliu. Acest lucru ar urma să se petreacă începând cu data de 1 octombrie 2024.

Argumentele pentru acest demers legislativ sunt în principal legate de necesitatea României de a se conforma standardelor spațiului Schengen. În nota de fundamentare a proiectului se subliniază că este imperativ să se ia măsuri urgente pentru protecția cetățenilor, prin utilizarea monitorizării electronice în procedurile judiciare și execuționale penale.

Aderarea la Schengen impune noile măsuri

Conform notei de fundamentare a proiectului, ansamblul normelor de drept incluse în structura acestei propuneri legislative este influențat în principal de aderarea României la spațiul Schengen. Ca urmare, este necesar să se ia măsuri urgente pentru a proteja cetățenii prin implementarea monitorizării electronice în diverse proceduri judiciare și execuționale penale.

Ciprian Miron, directorul Direcției de Investigații Criminale din IGPR, a explicat că ce s-a întâmplat după intrarea în spațiul Schengen. El a explicat că controalele la frontierele maritime și aeriene au fost eliminate, astfel că nu mai există controale sistematice la frontieră.

Monitorizarea electronică, măsură împotriva fugarilor

Conform acestuia, această situație generează vulnerabilități în ceea ce privește supravegherea judiciară. Prin urmare, modificările propuse în ordonanța de urgență a Legii nr. 146 vizează devansarea termenelor stabilite inițial pentru implementarea monitorizării electronice în cadrul controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu.

Conform declarației lui Miron, monitorizarea electronică era planificată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

„Pentru că nu mai avem aceste controale sistematice la frontieră, riscăm ca persoanele care au măsura controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi ţara să poată pleca în orice moment pe cale aeriană sau maritimă şi avem câteva mii de măsuri la nivel naţional, iar monitorizarea lor electronic ne poate ajuta să cunoaştem la orice moment locaţiile în care se află”, a declarat, luni, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGPR, Ciprian Miron.

El a subliniat că această devansare a termenului va reprezenta „o provocare” pentru structurile IGPR. Acestea erau inițial pregătite să implementeze aceste măsuri începând cu anul 2026.

Care sunt persoanele vizate

Prin intermediul ordonanței de urgență, se propune modificarea articolului 1, alineatul (2), literele a) și d). Schimbările sunt cerute în vederea detalierea obligațiilor care trebuie respectate pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și a căror verificare poate fi efectuată prin monitorizare electronică. De asemenea, modificarea are în vedere posibilitatea implementării monitorizării electronice pe teritoriul României. Sunt vizate persoanele asupra cărora autoritățile judiciare din state terțe au impus această măsură și care se află sau urmează să se deplaseze pe teritoriul național.

De asemenea, se propune introducerea unor noi prevederi referitoare la reglementarea unei noi categorii de alerte. E vorba de alerta de apropiere frontieră. Scopul este de a reglementa procedura ce trebuie urmată în cazul unei alerte de apropiere frontieră. Ea trebuie avută în vedere atât din perspectiva persoanei supravegheate, cât și din perspectiva autorităților de ordine publică. În plus, trebuie stabilită și ordinea de prioritate a acestor alerte.

Alerta de apropiere frontieră, o nouă regulă

Ciprian Miron a explicat că aceasta se referă la apropierea la o distanță de mai puțin de 30 de kilometri de un punct de trecere a frontierei.

„Raportat inclusiv la complexitatea măsurilor propuse, respectiv aspectele de natură tehnică şi caracterul de noutate al acestora, implicaţiile logistice, umane şi financiare, necesitatea unei abordări integrate, a reieşit că implementarea măsurilor necesare aplicării monitorizării electronice, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, se poate realiza începând cu data de 1 octombrie 2024, astfel încât mecanismul stabilit să fie funcţional şi eficient”, se arată în documentul MAI.

Conform informațiilor furnizate de sursa menționată, se va recurge exclusiv la utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere mobile în limita disponibilității acestora, din procentul de 20% achiziționate de către Poliția Română. Numărul dispozitivelor electronice de supraveghere va fi sporit treptat în funcție de livrările efectuate conform clauzelor contractuale în vigoare legate de furnizarea acestor dispozitive de monitorizare.

În prezent, procentul de 20% din totalul dispozitivelor electronice de supraveghere mobile achiziționate se traduce printr-un număr de 673 de dispozitive, distribuite astfel:

  • 67 de dispozitive pentru DGPMB
  • câte 26 de dispozitive pentru fiecare dintre cele 23 de unități județene de poliție.

Numărul acestora va crește gradual până la data de 30 septembrie 2024.