Anunțul momentului la nivel național. Guvernul are în plan modificarea de urgență a Legii serviciului de salubrizare a localităților. Decizia autorităților vine în contextul în care autoritățile administrației publice locale nu își respectă obligațiile care le revin, conform legii, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Acest lucru este confirmat și de cel mai recent clasament care vizează țintele de reciclare și depozitare asumate la nivel european, unde România este printre ultimele țări.

Astfel, Guvernul dezbate un proiect de OUG care vizează reglementarea unor măsuri de implementare a Programului Național de Redresare și Reziliență în domeniul gestionării deșeurilor municipale a fost pus vineri în dezbatere la Ministerul Dezvoltării.

În ceea ce privește prevederile documentului, una dintre cele mai importante este eliminarea din OUG nr. 92/2021 obligația autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale de aproba includerea contribuției pentru economica circulară în tariful de salubrizare.

Ce modificări vor fi făcute la legea serviciului de salubrizare

Documentul prevede că autoritățile administrației publice locale/asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, care au aprobat includerea contribuției pentru economia circulară în tarifele activităților de salubrizare, au obligația ca în termen de maximum 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgențe, să recalculeze și să aprobe noile tarife aferente activități de salubrizare fără includerea contribuției pentru economia circulară, în vederea conformării cu această nouă ordonanță.

În același timp, printre modificările pe care Guvernul vrea să le facă la Legea serviciului de salubrizare a localităților se mai numără și apariție unei noi activități de colectare separată a fracțiunilor de deșeuri municipale, prin centre de colectare cu aport voluntar, la care utilizatorii pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile reciclabile, deșeurile voluminoase, anvelopele uzate, deșeurile de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale.

În același timp, proiectul de OUG mai prevede și scindarea actualei activități de organizare a prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor în trei activități, corespunzător tipului de valorificare, fracțiunii de deșeuri colectate separat și instalațiilor în care se realizează tratarea deșeurilor.

Guvernul mai are în plan ca până la data de 31 decembrie 2023 să fie implementat și un sistem de colectare separată a bio-deșeurilor și totodată, până la data de 1 ianuarie 2025 se dorește implementarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor textile.

Amenzi de 40.000 de lei pentru cei care nu respectă legea

Menționăm faptul că în cazul firmelor a fost deja stabilită o astfel de obligație privind separarea textilelor, iar cei care nu respectă regulile riscă amenzi de până la 40.000 de lei.

În proiectul de lege se mai menționează și că până la 1 ianuarie 2025 se dorește implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere, dar și organizarea colectării separate a deșeurilor voluminoase, deșeurilor de echipamente electrice și electronice, deșeurilor de baterii și acumulatori, anvelopelor uzate și a altor tipuri de deșeuri prin centrele de colectare prin aport voluntar al utilizatorilor și/sau campanii periodice de colectare și stabilirea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor astfel încât să se elimine blocajele financiare ce apar în prezent.

În același timp, documentul pe care Guvernul îl discută mai prevede și reglementarea taxei de salubrizare ca fiind o plată a contravalorii serviciului ce nu este supusă regimului fiscal.

Un alt aspect important regăsit în OUG îl reprezintă reglementarea nivelului maxim al taxei de salubrizare aplicată utilizatorilor care nu separă corect deșeurile, respectiv utilizatorilor care refuză încheierea contractului de prestări servicii de salubrizare cu operatorul, de până la 2 ori, respectiv de până la 3 ori față de nivelul taxei de salubrizare stabilită pentru utilizatorii care separă corect deșeurile.

Proiectul de OUG mai prevede și interzicerea atribuirii de acorduri-cadru pentru prestarea activităților de salubrizare, prin contracte subsecvente încheiate la acestea, care permit, contrar politicii tarifare, aplicarea de tarife minime și de tarife maxime pentru aceeași prestație, suspendarea activității și/sau scăderea calității serviciilor prestate utilizatorilor.

O altă măsură importantă adusă la legea serviciului de salubrizare o reprezeintă elaborarea și aprobarea prin ordin al președintelui A.N.R.S.C., în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, a normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare.

România, la coada clasamentului UE privind gestionarea deșeurilor

În ceea ce privește motivele pentru care România are nevoie de o astfel de modificare la nivelul legii serviciilor de salubrizare, în nota fundamentală a proiectului se arată că gestionarea deșeurilor este o prioritate strategică la nivel național.

În ciuda acestui lucru însă, sistemul de gestionare al deșeurilor din România este în continuare subdezvoltat. În același timp, autorii proiectului susțin că România este unul dintre țările membre ale Ue care au cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale.

„Gestionarea deșeurilor municipale reprezintă o prioritate strategică la nivel național (…) Cu toate acestea, conform ultimului «Raport de țară» publicat pe 27 februarie 2019 «sistemul de gestionare a deșeurilor este subdezvoltat. Principalele probleme constau în colectarea separată insuficientă, lipsa de stimulente economice pentru a renunța la depozitare, scheme ineficiente de răspundere a producătorilor pentru ambalaje, lipsa de infrastructură și investiții în proiecte aflate pe trepte mai înalte ale ierarhiei deșeurilor, precum și lipsa de capacitate administrativă și de angajament din partea cetățenilor»

Romania este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale de 14% (7% reciclare materială și 7% compostare) și o rată foarte ridicată de depozitare a deșeurilor, de 70 % conform datelor Eurostat din 2017, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare”, se arată în nota de fundamentare ce însoțește proiectul de ordonanță.