Camera Deputaţilor a adoptat, luni, 19 decembrie, proiectul de lege cu privire la securitatea şi apărarea cibernetică a României. Acesta prevede înfiinţarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.
Inițiativa legislativă stabileşte acţiunea autorităţilor în vederea contracarării ameninţărilor cibernetice
Camera Deputaţilor este primul for sesizat în privința acestui proiect, iar Camera Senatului este forul decizional. Potrivit Agerpres, actul normativ cuprinde cadrul juridic şi instituţional cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniile securitate cibernetică şi apărare cibernetică, a mecanismelor de cooperare şi a responsabilităţilor instituţiilor cu atribuţii în aceste domenii.
Inițiativa legislativă stabileşte acţiunea autorităţilor şi instituţiilor publice cu responsabilităţi şi capabilităţi specifice prevenirii şi contracarării ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor cibernetice. „Securitatea şi apărarea cibernetică se realizează prin adoptarea şi implementarea de politici şi măsuri în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor în spaţiul cibernetic.”, se arată în document.
În vederea organizării şi desfăşurării în mod unitar la nivel naţional a activităţilor specifice securităţii cibernetice, se înfiinţează Sistemul National de Securitate Cibernetică (SNSC) drept cadru general de cooperare care reuneşte autorităţile cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniile de aplicare a legii, în vederea coordonării acţiunilor la nivel naţional pentru asigurarea securităţii cibernetice, mai arată documentul.
Ce prevede noul proiect de lege
Noul proiect de lege se aplică în domeniul securităţii cibernetice pentru:
a) Reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate, utilizate sau aflate în competenţa autorităţilor şi instituţiilor publice din domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, justiţiei, situaţiilor de urgenţă, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;
b) Reţelele şi sistemele informatice deţinute de persoanele fizice şi juridice de drept privat şi utilizate în vederea furnizării de servicii de comunicaţii electronice către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;
c) Reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate sau utilizate de autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, altele decât cele prevăzute anterior la lit. a), precum şi de persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ şi nelucrativ de cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie în domeniul tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau furnizează servicii publice ori de interes public, altele decât cele de la lit. b).
Deputat REPER: Legea impune obligații draconice pentru sectorul privat
În replică, deputatul REPER Cătălin Teniță susține că acest proiect de lege inițiat de Guvern, ”trecut în viteză prin comisiile Camerei Deputaților”, introduce obligații draconice de raportare pentru sectorul privat, cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.
Potrivit unui comunicat, acesta mai afirmă că ”drepturile fundamentale ale omului și necesitățile economice ale sectorului privat au fost fundamental pulverizate, pe repede înainte, în ședința comună a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, cele două comisii raportoare ale Camerei Deputaților”.
”În forma actuală, proiectul de lege prevede obligații draconice pentru sectorul privat de raportare a tuturor incidentelor de securitate, de către toate companiile, indiferent de mărimea sau de gravitatea respectivelor incidente, chiar și a celor minore care nu au niciun impact asupra securității cibernetice a României, în termene extrem de mici (48 de ore). Sancțiunile sunt cu mult mai drastice chiar decât în cazul nerespectării normelor de siguranță alimentară sau de protecție a muncii care pot duce la accidente sau la incidente cu multiple victime. Vorbim despre amenzi care ajung la până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă efectiv o „naționalizare” indirectă a activelor companiilor, prin faptul că acestea riscă să ajungă destul de ușor în insolvență!
În calitate de deputat preocupat de promovarea de drepturilor fundamentale ale omului și de susținerea sectorului privat, în special a celor care creează locuri de muncă cu valoare adăugată mare, am depus o serie de amendamente pentru a corecta neajunsurile extrem de grave legii. Acestea au fost respinse în bloc, fără dezbatere, președintele comisiei propunând ca dezbaterea amendamentelor să rămână la latitudinea comisiilor din Senat” – mai spune deputatul.
