Noul Regulament privind activitatea de audit public extern se va aplica de pe 16 ianuarie 2023

Plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, la sfârşitul lui decembrie 2022, noul regulament privind activitatea de audit public extern, care se va aplica de pe data de 16 ianuarie 2023.

Potrivit unui comunicat de presă, documentul reprezintă un alt pas realizat în continuarea implementării măsurilor de modernizare, standardizare şi transparentizare, asumate în amplul proces de reformă instituţională derulat în cadrul proiectului CCR – SAI pentru cetăţean – SIPOCA 744, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.

„Regulamentul a fost elaborat în scopul reglementării aspectelor organizatorice privind desfăşurarea activităţii de audit public extern exercitată de Curtea de Conturi a României, având caracter de normă de aplicare a Legii nr. 94/1992. Acesta defineşte clar relaţia dintre Curtea de Conturi şi entităţile auditate, prin precizarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi implicate în procesul de audit, în scopul unei colaborări eficiente care să conducă la creşterea performanţei în utilizarea fondurilor publice”, scrie în acel comunicat de presă.

Un element de noutate esenţial este reprezentat de faptul că rapoartele de audit sunt revizuite pe întreg lanţul ierarhic şi sunt asumate instituţional, împreună cu scrisorile către management, de către Plenul Curții de Conturi sau de către directorii camerelor de conturi, conform mandatului acordat de Plenul Curții de Conturi.

În ce constă procedura de emitere a raportului de audit și a scrisorii către management?

Procedura de emitere a raportului de audit şi a scrisorii către management va presupune parcurgerea următoarelor etape obligatorii:

  • exercitarea unui control al calităţii procesului de audit pe toată durata misiunii de audit, prin revizuirea asigurată de controlul ierarhic şi, după caz, de o structură specializată din cadrul Curţii de Conturi;
  • comunicarea proiectului raportului de audit şi a proiectului scrisorii către management conducerii entităţii auditate, dar şi persoanelor cu atribuţii în domeniu în perioada supusă auditului, în vederea exercitării dreptului de a depune obiecţii în termen de 15 zile calendaristice, precum şi în vederea elaborării de către conducerea entităţii auditate a unui Plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor;
  • concilierea cu entitatea auditată a constatărilor şi concluziilor auditului, a recomandărilor Curţii, a eventualelor obiecţii şi a Planului de măsuri pentru implementarea recomandărilor (la conciliere participă şi alte persoane cu atribuţii care s-au aflat sau se află în relaţie profesională cu entitatea auditată şi care deţin informaţii relevante pentru aspectul auditat); stabilirea de recomandări în sarcina entităţilor auditate, pe care aceasta trebuie să le implementeze în baza unui Plan de măsuri conciliat şi agreat cu echipa de audit;
  • aprobarea raportului de audit şi a scrisorii către management de Plenul Curţii de Conturi (la şedinţa Plenului pot fi invitaţi reprezentanţii entităţii auditate);

Valorificarea rezultatelor activităţii de audit se realizează, după caz, prin informarea conducerii entităţii auditate cu privire la rezultatele auditului, certificarea conturilor, solicitarea aplicării măsurii de suspendare din funcţie a persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma misiunilor de audit efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate, dispunerea măsurii de blocare a fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora, sesizarea organelor de urmărire penală, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii şi publicarea rapoartelor de audit şi/sau a sintezelor acestora pe pagina de internet a instituţiei.

„Curtea de Conturi nu va mai emite decizii – actele administrative în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entităţii auditate. Rapoartele de audit vor cuprinde recomandări, care vor fi implementate conform Planului de măsuri şi aprobate prin acte administrative, respectiv: prin hotărâri ale Plenului, în cazul ordonatorilor de credite de la nivel central, precum şi de la nivelul judeţelor şi municipiilor reşedinţă de judeţ; prin decizii ale directorilor camerelor de conturi, în cazul rapoartelor de audit întocmite la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, altele decât reşedinţele de judeţ” scrie în acel comunicat de presă.

Verificarea modului în care recomandările au fost implementate se consemnează în rapoartele de follow-up care, de asemenea, se vor publica pe pagina de internet a instituţiei.

În cadrul proiectului CCR-SAI pentru cetăţean, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, Curtea de Conturi a României a început un amplu proces de revizuire a reglementărilor în domeniul auditului, astfel încât acestea să fie în acord deplin cu standardele internaţionale de audit.

Manualul de audit al performanţei şi cel de audit de conformitate sunt în curs de revizuire, iar manualul de audit financiar a fost aprobat de Plenul Curţii de Conturi.

Acesta din urmă reprezintă metodologia de audit financiar a Curţii, ceea ce a condus la necesitatea realizării unei distincţii clare între prevederile manualului şi cele ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi.

Astfel, a rezultat noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care a fost elaborat în acord cu noile metodologii de audit ale Curţii şi cu luarea în considerare a noului Cadru INTOSAI de declaraţii profesionale (IFPP), respectiv a Analizei funcţionale realizate de Centrul de Excelenţă în Audit al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală al Statelor Unite ale Americii (U.S. Government Accountability Office – U.S. GAO) şi a Analizei Inter – pares, efectuată de instituţiile omoloage din Polonia, Austria şi Olanda.