De asemenea, recipientele cu alimente pentru consum imediat, cum sunt paharele pentru cafea și cutiile pentru alimente, este indicat să fie din materiale sustenabile, avertizează Green Environment Support.
Ce obligații au mai exact firmele și la ce să se aștepte românii
Agenții economici au de implementat, conform Ordonanței nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, o serie de măsuri, ca parte din procesul de creștere de gradului de reciclare si reducere a ambalajelor din plastic:
- De la 3 iulie 2024 recipientele din plastic de unică folosință sau materiale compozite care conțin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul atașat de sticlă în cazul în care acesta este din plastic. Astfel, măsura vizează sticlele din plastic cu orice tip de conținut, de la apă, băuturi carbogazoase, sucuri la băuturi alcoolice.
- Din 2025 sticlele PET de băuturi cu capacitatea până la 3 litri trebuie să conțină în proporție de cel puțin 25% plastic reciclat.
- Agenții economici care pun pe piață pahare de băuturi din plastic, inclusiv capacele acestora sau recipiente pentru alimente destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, trebuie să facă trecerea la materiale sustenabile ca parte a obligativității de a înregistra în fiecare an o reducere a cantității de plastic. Pentru anul 2024 reducerea este de 10% față de cantitățile anului 2022, iar până în 2026 procentul va ajunge la 20% raportat la același an de referință.
Obligațiile și taxele pentru plastic sunt din ce în ce mai multe
„Toate informațiile de mai sus sunt integrate într-o declarație către Administrația Fondului pentru Mediu pe care companiile vizate au obligația să o întocmească în luna februarie a fiecărui an pentru anul anterior.
Sunt anumite companii care au implementat deja obligația privind atașarea capacelor de sticle și vom vedea în magazine băuturi de la branduri cât mai diverse cu noul sistem de prindere a capacelor înainte de data de 3 iulie.
De asemenea, agenții economici caută alternative pentru ambalajele din plastic de unică folosință întrucât obligațiile și taxele sunt din ce în ce mai multe.
Deși România încă nu reciclează suficient plastic, vom vedea o evolutie, mai ales prin măsurile din ultimul an, printre care returnarea sticlelor cu sigla SGR, cât și a cererii din piață pentru utilizarea plasticului reciclat în componența produselor”, declară Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.
România reciclează doar 30% din plasticul existent, potrivit datelor Eurostat, fiind încă departe de obiectivele impuse de UE. Astfel, pentru a respecta termenul de conformare, 2025, impus de UE pentru țintele de reciclare, va fi observată o reducere semnificativă a cantităților de plastic de la un an la altul și un interes crescut din partea tuturor agenților economici pentru alternative durabile.
Este important de menționat că în România cele mai reciclate tipuri de deșeuri de ambalaje sunt metalul, cu o cotă de 51,12%, și sticla, cu 42,67%. Cu toate acestea, în ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje din plastic, România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
În 2020, procentul de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic a ajuns la 39,87%, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 5% față de anul 2019, mai arată datele Eurostat.
Prin comparație, statele membre ale UE cu cele mai ridicate rate de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic sunt Belgia, cu 79,2%, Olanda, cu 74,7%, și Luxemburg, cu 71,9%, conform rapoartelor Comisiei Europene.
