Cea mai mare problema a alimentelor romanesti o reprezinta materiile prime, si nu e-urile care in ultimul timp au devenit celebre. Aceasta este convingerea multor specialisti din industria alimentara. „Spun asta pentru ca daca e-urile sunt cercetate si urmarite permanent din punctul de vedere al efectelor asupra sanatatii, celelalte probleme scapa de sub orice control. Este vorba de introducerea irationala a amidonului, a derivatelor de soia, a carnii stricate”, spune Constantin Banu, profesor la Facultatea de Chimie Alimentara de la Galati. Practic, amidonul a devenit materie prima pentru toate sortimentele de produse alimentare. De la conserve de legume, lactate si pana la preparatele din carne. Rezultatul analizelor efectuate de Institutul de Chimie Alimentara la solicitarea redactiei Capital sunt elocvente. Producatorii ne vand amidon in loc de carne, legume si lactate. „Legislatia permisiva, cumparatorul sarac, concurenta puternica, acestea sunt principalele motive pentru care piata este asaltata de alimente falsificate prin adaos de amidon. Din pacate, este adevarat ca numai un stat bogat isi permite organe de control severe”, spune conferentiar universitar doctor Sergiu Meica, fost director al Laboratorului Central de Sanatate publica Sanitar Veterinara. Cea mai grosolana falsificare cu amidon se intalneste in cazul produselor lactate. „Potrivit Ordinului Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 975 din 1998, produsele lactate acide (lapte batut, iaurt, chefir, smantana) nu trebuie sa contina substante straine de natura laptelui. Din pacate, unele institute de igiena si sanatate publica din tara au emis derogari care permit utilizarea amidonului in aceste produse. Aceasta practica o consider daunatoare sub raport nutritiv, mai ales ca aceste produse se adreseaza in general copiilor si bolnavilor”, puncteaza Sergiu Meica.
In aceasta situatie se afla si SC Parametru SRL, cunoscutul producator al laptelui Brenac. Pe eticheta smantanii fermentate „Prim” intalnim amidon modificat. Incercand sa vedem cum de este posibil asa ceva, am telefonat la fabrica, unde directorul tehnic ne-a spus ca are toate avizele necesare si oricum poate sa introduca ce vrea in produse… „Folosirea amidonului in smantana este considerata falsificare in orice tratat sanitar veterinar”, puncteaza Nicolae Poparlan, director adjunct Directia Sanitara Veterinara Bucuresti. Pe ambalajul aceleiasi smantanei „Prim” mai intalnim, culmea, mentiunea „Fara conservanti, produs natural”, o alta metoda de pacalire a consumatorului prin inducerea ideii ca ar fi produs ecologic.
Daca vi s-a intamplat sa cumparati bulion care nu coloreaza mancarea si nu da gust, de vina este amidonul. Acelasi Ordin nr. 975 interzice folosirea acestuia in pasta de tomate. Pana acum cativa ani producatorii il foloseau fara probleme. Cand aceasta frauda s-a generalizat, iar autoritatile au demarat controale pe aceasta tema, inventivitatea falsificatorilor si-a spus cuvantul. Pe eticheta au inscriptionat cu litere foarte mici „sos”, iar cu majuscule „pasta de tomate”. In aceste conditii sunt la limita legii. „Cumparatorul nu are cunostintele necesare, asa ca actualele etichete ii induc in eroare”, spune Constantin Banu. Un astfel de „sos” contine, in medie, numai sase la suta rosii, in timp ce legislatia spune ca pasta de tomate trebuie sa contina peste 20 la suta rosii. Practic, daca luam in calcul in afara de amidon si celelalte adaosuri, cum ar fi sarea si zaharul, costurile de productie sunt cu peste 70 la suta mai mici decat daca ar folosi numai rosii”, spune un tehnolog in industrie alimentara.
Folosirea amidonului in preparatele din carne nu este interzisa si nici macar limitata, cum este in cazul derivatilor de soia. In aceste conditii, pentru a-si spori profiturile majoritatea producatorilor folosesc amidon. „S-a ajuns in situatia in care produsele contin atat de mult amidon, incat nu ar mai trebui sa mancam cu paine, pentru ca este gata introdusa de producatori”, spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentara. Dovada a acestei situatii stau analizele facute la solicitarea redactiei Capital: parizer cu un continut de aproape noua la suta amidon. Aceasta inseamna ca daca cumparam un kilogram de parizer, aproape 400 de grame sunt reprezentate de amidon si apa pe care o retine, avand o capacitate mare de hidratare.
Folosirea in exces a amidonului nu atenteaza numai la buzunare, ci si la sanatatea consumatorilor. „Folosirea amidonului in exces favorizeaza dezvoltarea bacilului Cereus care provoaca toxiinfectii alimentare manifestandu-se prin diaree, varsaturi, febra, greturi”, spune Paula Constantinescu, cercetator la Institutul de Sanatate Publica.