Administratorii fondurilor private de pensii au înregistrat pierderi semnificative. Situația s-a petrecut în primele șase luni din acest an. Mai grav este că acest lucru se petrece pentru prima dată în ultimii șapte ani.
Suma este de 34 milioane lei iar datele au fost incluse într-un studiu CFA România „Viitorul sistemului de pensii din România”, prezentat vineri, la o conferință de profil.
Potrivit datelor prezentate, după doi ani de creșteri cu 10% și 15% a punctului de pensie, în 2020 acesta ar urma să crească cu încă 40%, fapt care ar putea aduce riscuri în ceea ce privește stabilitatea financiară a țării, punând presiune pe deficitul bugetar și îngreunând finanțarea acestuia.
Mai mult, alocarea unei părți tot mai mari din resursele bugetare către pensii și salarii, lasă foarte puțin spațiu pentru finanțarea investițiilor publice, a sistemului de sănătate, educație etc.
„Presiunea la care este supus deja bugetul României face ca deficitul estimat să atingă 4,4% în 2019, mult peste nivelul de 3% impus de Pactul de Stabilitate și Creștere, cu perspective de înrăutățire pentru anii următori. Mai mult, ponderea cheltuielilor publice cu pensiile, va crește cu peste 5% din PIB până în 2022, ceea ce va face dificilă sustenabilitatea bugetului de stat și nu va lăsa loc pentru fonduri alocate investițiilor publice pentru cel puțin un ciclu economic. Aceste constrângeri bugetare vor avea un impact negativ asupra creșterii economice viitoare”, se arată în studiu.
Tot mai mulți pensionari și mai puțini salariați
În raport se mai spune că reducerea semnificativă a veniturilor din comisioane și creșterea taxelor percepute de autoritățile publice (ASF, CNPP, FDGSPP) generează situația „absurdă” în care peste 70% din comisioanele plătite de români pentru administrarea pensiilor lor private se duc la Stat, deși administratorii privați sunt cei care administrează efectiv fondurile de pensii Pilon 2.
Documentul mai indică că deficitul CNPP va exploda începând cu anul 2021. Totodată, ar putea dura aproape un deceniu ca deficitul să revină la valori „normale” de aproximativ 1% din PIB, iar trendurile demografice indică mai mulți pensionari și mai puțini salariați.
Un alt aspect îl reprezintă reducerea numărului populației României. Potrivit analizei însă, nu numai că populația se va reduce, dar va și îmbătrâni, cee ce va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice și, de asemenea, va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. „Probabil că aceasta va deveni nesustenabilă în lipsa majorării substanțiale a vârstei de pensionare”, se mai scrie în studiul menționat.
