Dezastru în Italia. Țara a ajuns la aproape 100.000 de infecții. Figliuolo: „Evaluăm scăderea limitei de vârstă pentru a treia doză”
Este o situație complexă, care ne obligă să dezvoltăm noi strategii de stopare a epidemiei: de la a treia doză de vaccin la medicamente anti-Covid, până la o reflecție asupra unei posibile prelungiri a stării de urgență care, conform ministrului Afacerilor Regionale, Mariastella Gelmini, „este posibilă, având în vedere reapariția virusului și faptul că vom fi în mijlocul iernii”, scrie ansa.it.
O alertă referitoare la pandemie, reiterată și de ministrul Sănătății, Speranza: „Vai de noi dacă ne gândim că am ieșit din ea”. Guvernul supraveghează și menține linia dură: în această fază nu putem lăsa garda jos, dar trebuie să rămânem ancorați la date. Și, de aceea, surse din Executiv confirmă, chiar și pentru evaluările privind prelungirea stării de urgență, cifrele vor ghida alegerile. Atenție, dar nu trebuie să dramatizăm, și pentru că, trebuie amintit, sunt întotdeauna datele cele care plasează Italia – alături de Spania – printre țările cu cea mai mică creștere a cazurilor.
Scăderea vârstei pentru cea de-a treia doză de vaccin
Între timp, generalul Figliuolo prevede o întâlnire „în scurt timp” cu Roberto Speranza și cu Comitetul Tehnico-Științific (CTS) pentru a decide privind o scădere ulterioară a vârstei la care să se administreze a treia doză de vaccin. „Este rezonabil să ne gândim că, până la sfârșitul anului, ar putea exista o extindere treptată a audienței, de exemplu, la 50 de ani”, a spus subsecretarul pentru Sănătate, Costa. „Trebuie să urmăm știința și nu trebuie să ne împărțim în fața unor probleme precum sănătatea”, a spus Speranza în acest sens.
Între timp, de la Bruxelles, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) intenționează să ofere „recomandări la nivelul UE cât mai curând posibil pentru a ajuta autoritățile naționale să decidă cu privire la posibila utilizare precoce” a medicamentului anti-Covid Molnupiravir produs de Merck, de exemplu „în situații de urgență”. Și, în Italia, din câte știm, este așteptată decizia Agenției Italiene pentru Medicamente (AIFA) și a Ministerului Sănătății pe acest subiect.
4.197 de cazuri în 24 de ore
Între timp, actualizarea zilnică a Ministerului Sănătății indică că noile cazuri pozitive au fost de 4.197 în 24 de ore, față de cele 5.822 din ziua precedentă. Aceștia au fost identificați cu 249.115 de teste, inclusiv antigen molecular și rapid, cu mult mai puțin decât cele 434.771 din ziua precedentă, care era o zi de sărbătoare. Rata pozitivității a crescut de la 1,3% la 1,7%. Calculată numai pe teste moleculare, valoarea este de 6,8%, după cum a raportat site-ul CovidTrends. Cât despre internări, sunt 415 la terapie intensivă, cu 17 mai multe în ultimele 24 de ore; internările zilnice au crescut de la 26 la 35 în 24 de ore.
În secțiile obișnuite, pacienții internați sunt 3.362, adică 147 mai mulți într-o zi. În intervalul de 24 de ore, decesele au crescut de la 26 la 38. Toate datele din ultimele zile indică o inversare a tendinței față de semnalele de încetinire detectate în ultimele săptămâni, a spus matematicianul Giovanni Sebastiani, de la Institutul pentru Aplicațiile de Calcul „M. Picone” din cadrul Consiliului Național de Cercetare (CNR). Unii vorbesc despre sosirea unui nou val, al patrulea în cei doi ani de pandemie, precum consilierul ministrului Sănătății pentru urgența coronavirusului, Walter Ricciardi; alții, cum ar fi președintele Fundației GIMBE, Nino Cartabellotta, ar fi în curs o reapariție a cazurilor.
Revenind la datele ministerului, în rândul regiunilor, Emilia Romagna a înregistrat cea mai mare creștere a cazurilor în 24 de ore (536), urmată de Lazio (449), Friuli Venezia Giulia (438), Veneto (432), Sicilia ( 416), Campania (393), Lombardia (294), Piemonte (290), Toscana (263). Toți parametrii legați de spitalizări, a spus Sebastiani, cresc în mod liniar. Potrivit expertului, regiunile în care incidența în ultima săptămână a crescut cu cel puțin 30% față de cea anterioară sunt aproape toate cele din nord-estul țării, iar printre responsabilii acestei situații, indică adunările în masă și fluxurile la sosire pe la frontiera cu Slovenia.
