Constantin Axinia a declarat că CFR Călători (6.100 angajați) şi CFR Marfă(12.800 angajați) vor fi executate silit dacă nu își vor plăti datoriile imense provenite din neplata taxei de utilizare a infrastructurii (TUI).
„CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei care creşte pe măsură ce trece timpul, iar CFR Marfă are o datorie de un miliard de lei. Am făcut notificări, mi-au plătit ceva din urmă, dar îi vor executa silit. Eu le-am înaintat câte un document în care le-am prezentat situaţia financiară a căii ferate române, că noi de la Infrastructură nu mai dorim să fim o bancă fără dobândă şi nu putem să subvenţionăm CFR Călători şi CFR Marfă, creându-ne un gol. Dacă ei au pierderi i-am rugat să nu le transfere către Infrastructură”, a spus Axinia.
Potrivit acestuia, datoria CFR Călători este ”o gaură imensă” în bugetul companiei, în condiţiile în care aceste datorii au fost folosite la construirea bugetului în special pe fonduri proprii.
„CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei şi este o gaură imensă în bugetul nostru, pentru că aceşti bani noi i-am planificat încă de la începutul anului când am construit bugetul companiei şi mai ales pe partea de fonduri proprii. Aceste fonduri sunt în exclusivitate pentru achiziţionarea de materiale şi servicii pentru buna funcţionare a căii ferate. Mă refer la servicii de mentenanţă pentru ridicarea restricţiilor de viteză, cumpărarea de aparate de cale, şine şi traverse ca să înlocuim pe cele care sunt rele şi reabilitarea unor poduri care nu au fost cuprinse în planul de reabilitare”, a precizat şeful CFR SA.
La rândul său, directorul general al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, prezent la eveniment, a negat că ar avea conturile blocate în urma neplăţii datoriei către CFR SA. În plus, le-a spus jurnaliştilor care i-au adresat întrebări referitor la acest subiect că dublează cifrele „ca de obicei”, iar datoria se ridică doar la 100 de milioane de lei.
„Nu (nu are conturile blocate – n. r.), nu înţeleg de ce vă place senzaţionalul, sincer. Vă repet, răspunsul este negativ. (…) Ca de obicei, dublaţi cifrele. Avem o datorie de 100 de milioane de lei (din neplata TUI-ului – n. r.) pe care o vom compensa instantaneu în momentul în care vom încasa banii de la ARF”, a răspuns el.
În altă ordine de idei, Constantin Axinia a precizat că, din încasările de la ceilalţi operatori de marfă, exclusiv CFR Călători, s-a reuşit ridicarea a mai mult de jumătate dintre cele 490 de restricţii de viteză existente la începutul anului.
„Din resursele pe care le-am avut încasând de la ceilalţi operatori feroviari de marfă şi de călători exclusiv CFR Călători am reuşit să ridicăm aceste restricţii de viteză. Dar aceasta nu este suficient. Ne aşteaptă la uşă nişte echipamente care vor veni din Franţa, adică utilaje pentru mentenanţa căii ferate care costă în jur de 60 de milioane de lei şi începem să facem plata. Trebuie să facem plata pentru şina de cale ferată, trebuie să facem plata pentru schimbătoare de cale ferată şi mă tot gândesc de unde să fac rost. Mai mult de atât, începând cu 1 septembrie, s-a majorat salariul la calea ferată cu 15% şi trebuie să asigur fondurile necesare pentru plata salariilor. În plus, am promis că la fiecare am să le acord o clasă de salarizare sau o mărire salarială, alta decât cea de 15%, pentru performanţă şi trebuie să mă ţin de cuvânt pentru că am oameni care au performat, care au făcut siguranţa feroviară în sensul că am oprit unele evenimente de cale ferată prin munca lor”, a arătat el.
În ceea ce priveşte CFR Marfă, Axinia a susţinut că le-a propus o variantă pentru reducerea sau compensarea datoriei de un miliard de lei.
„Eu am propus o variantă pentru CFR Marfă de a ajuta această companie: să-mi dea în banii ăştia nişte active ca să pot ajuta CFR Marfă în sensul de a nu fi executat de altcineva – vagoane, locomotive, terminale. Există un plan. Îmi voi dezvolta un departament de marfă în care vor exista vagoane şi locomotive apte de circulaţie. Cu o parte din vagoane şi locomotive îmi voi face propriul meu transport tehnologic. Ca un fel de holding. În momentul în care statul român va considera că are nevoie să creeze o altă ‘Marfă’ poate să dea dispoziţie, prin lege, ca aceste locomotive şi vagoane de la Infrastructură care au fost luate de la Marfă să creeze o altă societate de marfă”, a menţionat el.