Precum cenuşa aruncată dintr-un vulcan, microplasticele au infestat atmosfera şi au înconjurat globul. Este vorba de bucăți de plastic cu o lungime mai mică 5 mm, care provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari, precum pungile din plastic, sticlele sau plasele de pescuit. Cercetarea arată modul în care aceste particule care ajung în atmosferă pot influența clima, scrie Wired.
Într-un studiu publicat în revista Nature, oamenii de știință au făcut o nouă analiză a modului în care aceste particule atmosferice ar putea influența clima. Iar veștile nu sunt și bune și rele.
Una caldă, una rece
Vestea bună e că microplasticele pot reflecta o mică parte din energia soarelui înapoi în spațiu, ceea ce ar duce la o răcire nesemnificativă. Vestea proastă este că oamenii încarcă mediul înconjurător cu atât de mult microplastic (probele de sedimente oceanice arată că concentrațiile s-au dublat la fiecare 15 ani, începînd cu anii 1940), iar particulele sunt atât de variate, încât e greu de știut cum vor polua și cum pot ajunge să încălzească planeta.
Microplasticele pot ajunge în alimente și în apă
Microplasticele din mare pot fi înghițite de animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează și poate ajunge la oameni prin intermediul lanțului alimentar. Iar noi îl putem găsi în alimente și băuturi, inclusiv în bere, miere și chiar în apa de la robinet.
Microplasticele pot contribui la efectul de seră
Pământul absoarbe o parte din energia soarelui, reflectând și o parte din ea, schimbul fiind cunoscut sub numele de forțare radioactivă. Ca și alți aerosoli din atmosferă, precum praful și cenușa, microplasticele interacționează cu această energie, a constatat studiul. „Microplasticele sunt destul de bune la absorbția radiațiilor emise de Pământ, ceea ce înseamnă că pot contribui la efectul de seră într-un mod nesemnficativ”, spune chimistul Laura Revell, autoarea principală a noii lucrări.
Microplasticele nu sunt două la fel: sunt făcute din polimeri diferiți și vin într-o varietate de culori. Și, din păcate, numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creștere. În 2017, s-a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. Și fiecare particulă crește o „plastisferă” unică de bacterii, viruși și alge.
Efectele asupra climei: predomină efectul de răcire
Cercetătorii au conectat aceste date într-un model climatic existent, estimând efectul pe care microplasticele din atmosferă l-ar avea asupra climei. ”Studiul nostru arată că influența microplasticelor asupra climei este în prezent foarte mică și predomină efectul de răcire. Cu toate acestea, ne așteptăm să crească în viitor, până la punctul în care microplasticele din aer vor exercita o influență asupra climei, comparabilă cu alte tipuri de aerosoli”, a precizat Revell.
Ea lansează și un avertisment: „Se estimează că până în prezent s-au acumulat aproximativ 5 miliarde de tone de deșeuri din plastic în mediu. Preconizăm că această cifră se va dubla în următoarele trei decenii. Fără eforturi serioase de combatere a poluării cu microplastice, deșeurile de plastic prost gestionate vor continua să crească influența lor asupra climei”.
