"Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluţie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deşi ne aşteptăm ca Ungaria să mai rămână un timp pe acest drum, nu suntem convinşi că populaţia, şi implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă", notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics, într-un raport prezentat vineri, citat de mediafax.ro.
Datoria publică a Ungariei a atins 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1995

Datoria publică a Ungariei a atins 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1995 şi în creştere faţă de luna iunie când aceasta era 76,7% din PIB, ca urmare a devalorizării monedei naţionale, forintul, a anunţat Banca Centrală a Ungariei (MNB), potrivit AFP.

Această valoare a datoriei consolidate este denumită şi „datoria Maastricht”, pentru că nivelul său nu ar trebui să depăşească 60% din PIB în ţările membre ale zonei euro sau cele care, precum Ungaria, doresc să se alăture acesteia.

Reducerea datoriei publice este în atenţia premierului Viktor Orban, care a mers până la naţionalizarea fondurilor de pensii private în 2011 pentru a reducere nivelul datoriei.

La sfârşitul lunii iunie, Orban a anunţat personal scăderea datoriei ungare de la 81% la 77% din PIB. El preconiza o a doua scădere de la 77 la 74% în luna noiembrie şi îşi propune să reducă deficitul la 60% în 2014 şi la 50% în 2016. Această din urmă cifră este totodată înscrisă în noua Constituţie, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie.

Creşterea actuală a datoriei publice este legată de devalorizarea puternică a forintului în raport cu euro. Moneda ungară a pierdut peste 20% în cursul ultimelor luni ale lui 2011, trecând de la circa 270 forinţi pentru un euro în octombrie la 315 forinţi pentru un euro.
Ungaria a devenit junk

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a retrogradat, cu o treaptă, ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locale ale Ungariei, la ‘BB plus’ de la ‘BBB minus’, respectiv la ‘BBB minus’ de la ‘BBB’, perspectiva asociată fiind una negativă.

De asemenea, plafonul de ţară al Ungariei a fost coborât cu două trepte până la ‘BBB’ de la ‘A minus’.

În urma acestei decizii, Fitch devine a treia mare agenţie de rating care retrogradează Ungaria în categoria ‘junk’ (nerecomandat pentru investiţii). La finele lunii decembrie 2011, Standard & Poor’s a retrogradat Ungaria în categoria ‘junk’, după ce în luna noiembrie a anului trecut Moody’s a luat o decizie similară.
Citiți și COMPARAŢIE: Ungurii stau mult mai prost ca noi