În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările Uniunii, depășind de trei ori media de 16,9%, potrivit Eurostat. România a fost urmată de Polonia (44,2%) și Bulgaria (43,3%). Rata de suprapopulare în rândul cetăţenilor expuşi riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depășită de Ungaria cu 71,0%.

Un alt indicator care oferă o imagine asupra calităţii locuirii este suprafaţa locuinţelor din România. În 2012, suprafața medie a unei locuințe la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 102,3 mp. Suprafața medie utilă a unei locuințe variază de la 46,9 mp în România, la 68,1 mp în Lituania până la 156,4 mp în Cipru.

În comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 mp).

„Deși 20 mp s-ar putea să nu pară prea puțin sau nerezonabil în comparație cu cele mai multe țări din lume, este important de observat că suprafața medie locuibilă discutată aici este diferită de suprafața netă locuibilă pe persoană. Media de aici este calculată prin împărțirea suprafeței rezidențiale construite totale (inclusiv potențialele clădiri libere) la populație. Deşi rata de vacantare este ridicată, ca în cazul României, suprafața medie netă pe persoană este, de fapt, mult mai mică“, se explică în Strategia Naţională a Locuirii, document pus în dezbatere publică de Guvernul României.

Grav este faptul că lipsa spațiului de locuit este acută pentru familiile mai numeroase cu venituri foarte reduse, fiind asociată cu accesul deficitar la locuințele publice subvenționate.

La nivelul anului 2014, datele Eurostat poziționează România pe primul loc în UE în privința ponderii populației care nu deține baie sau duș în locuință. Acest fapt înregistrează în populația totală  o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanță de Letonia și Lituania (16%, respectiv 12%). Această situație se repetă și în cazul indicatorului privind existența grupului sanitar în interiorul locuinței: România deține cea mai ridicată valoare (33,3%), fiind urmată de Bulgaria (20%).

Strategia Naţională a Locuirii, la care Ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, trasează harta locuirii în România până în 2030. Măsurile prezentate în document schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor. Banca Mondială a livrat în vara anului trecut, la cererea Guvernului României, un raport extins la nivelul politicilor de locuire din România. Recomandările au fost integrate în strategie şi au fost analizate şi dezbătute împreună cu actorii relevanţi din domeniu, în cadrul atelierelor de lucru privind locuirea organizate de Banca Mondială în luna iulie 2015, potrivit unui anunţ al Ministerului Dezvoltării.

Ministerul a anunţat că propunerile şi comentariile privind strategia pot fi transmise până cel târziu pe 17 august pe siteul instituţiei.

Rata de supraaglomerare în 2014 (%)