Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a pronunțat o decizie importantă în cazul în care Călin Georgescu solicita anularea alegerilor prezidențiale. Acesta contestase hotărârile Biroului Electoral Central (BEC) privind invalidarea procesului electoral, iar instanța a respins acțiunea sa.
Deși decizia este favorabilă BEC, aceasta poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce poate prelungi procedurile legale.
Contextul unui proces controversat privind anularea alegerilor prezidențiale cerută de Călin Georgescu
În ultima zi a anului 2024, Curtea de Apel București a luat o decizie importantă în procesul în care Călin Georgescu solicita anularea alegerilor prezidențiale.
Acesta contestase hotărârile Biroului Electoral Central (BEC) ce fuseseră adoptate în urma invalidării alegerilor de către Curtea Constituțională.
Instanța a respins cererile formulate de Georgescu. Această hotărâre nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea de Apel București a respins acțiunea depusă de Călin Georgescu prin care contesta decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale. Astfel, judecătoarea Cristina Ardeleanu a refuzat cererea lui Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor.
Iată soluția dată astăzi de instanța de judecată:
„Respinge excepţia nelegalei constituiri şi compuneri a instanţei, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenţie accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenţie principală, ca inadmisibile.
Încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024.
Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă.
Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public.
Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naţionale.
Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Preşedintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 31.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.”
Decizia de respingere a cererilor de recuzare și acțiunea principală a lui Georgescu
În cadrul procesului de pe 31 decembrie, Curtea de Apel București a analizat contestația lui Călin Georgescu față de deciziile Biroului Electoral Central (BEC) care anulaseră alegerile prezidențiale.
Aceste hotărâri au fost emise după ce Curtea Constituțională a invalidat procesul electoral. În urma acestei invalidări, BEC a luat măsuri care au afectat desfășurarea alegerilor, inclusiv suspendarea procesului de votare și utilizarea aplicațiilor informatice, oprirea activităților birourilor electorale județene și modificarea regulamentului privind indemnizațiile pentru membrii birourilor electorale din diaspora.
În acest context, Călin Georgescu a contestat trei hotărâri BEC: 230D/2024, 231D/2024 și 232D/2024. Decizia 230D/2024 dispunea oprirea pregătirilor pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, atât în țară, cât și în afacerea diasporei, suspendând, de asemenea, aplicațiile informatice folosite în procesul electoral.
Hotărârea 231D/2024 prevedea încetarea activității Biroului Electoral Central și a birourilor județene, iar hotărârea 232D/2024 modifica reglementările privind indemnizațiile membrilor birourilor electorale din afacerea diasporei.
Reacțiile susținătorilor și cererile de recuzare
La termenul de judecată de luni, 30 decembrie, Curtea de Apel București a fost plină de susținători ai lui Călin Georgescu. Aceștia s-au adunat în fața instanței și au început să scandeze și să rostească rugăciuni, inclusiv „Tatăl nostru” și „Crezul”.
În timpul ședinței de judecată, procesul a fost suspendat de două ori. Avocata Marina Alexandru a comentat asupra procesului și asupra cererilor de recuzare formulate, precizând că așteaptă o decizie finală privind soluționarea cauzei.
„S-au făcut câteva cereri de recuzare, după care a trebuit să discutăm pe cereri de intervenţie, pe probatorii, pe excepţii, am ieşit, într-un final, şi pe fondul cauzei. Instanţa, la acest moment, a rămas în pronunţare cu privire la fondul cauzei şi la întreaga situaţie juridică existentă în dosar.
Urmează să vedem dacă cererile de recuzare vor fi admise sau vor fi respinse şi rămâne acelaşi complet de judecată, de aceea urmează să aşteptăm pronunţarea”, a declarat Marina Alexandru.
Avocatul a menționat că, în urma cererilor de recuzare, instanța ar fi trebuit să se pronunțe asupra acceptării acestora și asupra continuării procesului.
Intervențiile lui Călin Georgescu în fața instanței
În timpul procesului, Călin Georgescu a adus în discuție ideea unui „salt în conștiință” pe care îl propunea judecătoarei Cristina Ardeleanu, susținând că aceasta ar putea deveni „unul dintre marii eroi ai acestei țări” dacă va lua o decizie în acord cu principiile sale.
„Eu i-am sugerat acest lucru, fiecare femeie la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a spus Călin Georgescu.
Georgescu a afirmat că fiecare femeie, în calitatea sa de mamă, poate lua decizii semnificative, iar în acest context, ar fi de datoria judecătoarei să aleagă conștient în fața unui proces de o importanță capitală pentru viitorul țării.
Procesul și amânarea pronunțării deciziei finale
În conformitate cu legislația în vigoare, pronunțarea deciziei a fost amânată pentru 31 decembrie 2024, conform articolului 49 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Potrivit acestui articol, cererile de recuzare nu împiedică desfășurarea procedurilor de judecată, dar amână luarea unei hotărâri până când cererea este soluționată.
La finalul zilei de 31 decembrie, instanța a respins cererile de recuzare formulate împotriva judecătoarei Cristina Ardeleanu, considerându-le nefondate. Această decizie poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
