Există riscul ca unii operatori economici să nu se poată conforma noilor ţinte de reciclare a deşeurilor care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019 şi vor plăti amenzi de 2 lei pe kilogram, a declarat Daniel Anghel, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România.
Potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă, remis, vineri, AGERPRES, reprezentanţii Fondului de Mediu şi cei ai mediului de afaceri au fost aduşi la aceeaşi masă în cadrul conferinţei Reciclarea deşeurilor – punct şi de la capăt, organizată de PwC.
Discuţiile au vizat cele mai recente modificări aduse în domeniul gestionării deşeurilor prin Ordonanţa de Urgenţă 74/2018, care transpune în legislaţia românească mecanismul larg al economiei circulare care trebuie implementat şi în România cu ajutorul unui set de instrumente şi modele adoptate şi în alte state membre, cum ar fi: „plăteşte pentru cât arunci”, „răspunderea extinsă a producătorului” şi „contribuţia pentru economia circulară”.
Una dintre principalele modificări vizate de OUG 74/2018 este reprezentată de obligaţiile autorităţilor publice locale care, prin pârghiile pe care le au la dispoziţie, vor trebui să asigure colectarea selectivă a deşeurilor municipale, cel puţin pe fracţiile recuperabile din deşeurile municipale, şi anume hârtie, plastic, metal şi sticlă.
‘Pentru o implementare corectă a normelor de aplicare ale OUG 74/2018 este nevoie de o campanie de informare şi conştientizare. Dar aceasta, la rândul ei, are succes atunci când există o infrastructură care să permită, din punct de vedere tehnic, implementarea normelor. În ceea ce priveşte elaborarea normelor metodologice, în termen de aproximativ două săptămâni, acestea vor intra în dezbatere publică. De asemenea, criteriile de licenţiere pentru organizaţiile care vor prelua răspunderea extinsă a producătorilor vor putea fi adoptate în luna noiembrie, cel mai devreme”, a declarat, Cornel Brezuica, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, prezent la discuţii.
În ceea ce priveşte digitalizarea AFM, într-un termen de trei săptămâni – o lună, instituţia va lansa un serviciu electronic care va permite depunerea declaraţiei privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu electronic şi facilitarea interacţiunii dintre autoritate şi contribuabili, a adăugat el.
La rândul său, Daniel Anghel, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România, a apreciat că noul cadru legal de reglementare a colectării şi reciclării deşeurilor de ambalaje aduce schimbări semnificative în ceea ce priveşte modalitatea în care mediul de afaceri va putea să îşi îndeplinească obiectivele anuale de reciclare/valorificare a acestor deşeuri.
„Obligaţiile producătorilor de bunuri ambalate vor fi mai greu de îndeplinit, în sensul în care obiectivele anuale de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje au valori semnificativ mai ridicate faţă de cele actuale (de exemplu, procentul actual de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaj din lemn stabilit în prezent la 15%, va înregistra o creştere de 50%, iar obiectivul global de valorificare creşte de la 60% la 65% de la 1 ianuarie 2019). Astfel, există riscul că mulţi operatori economici să nu se poată conforma ţintelor de reciclare prin nici unul dintre cele două mecanisme propuse (individual pe baza propriilor deşeuri de ambalaje sau prin OTR) şi să prefere plata directă a penalităţii de 2 lei/kg către AFM”, a susţinut Anghel.
Potrivit acestuia, producătorii de bunuri ambalate se vor confrunta, inevitabil, cu costuri mai ridicate pentru alocarea resurselor umane şi tehnice pentru adaptarea şi reorganizarea sistemelor interne şi a procedurilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
În practică, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile vor trebui, de asemenea, să aloce costuri şi resurse operaţionale pentru a implementa sistemul de garanţie-returnare şi pentru a organiza sistemele de colectare şi preluare a ambalajelor returnabile de la consumatorii finali.
La rândul lor, organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorilor (fostele OTR) se vor supune unor criterii stricte de licenţiere care, printre altele, stabilesc că OTR-urile vor avea responsabilitatea de a prelua obligaţiile pentru toţi producătorii care le solicită acest lucru şi pentru toate cantităţile şi tipurile de ambalaje pentru care aceştia sunt responsabili.
„Până la 1 ianuarie 2019 nu mai este mult şi, pentru a face faţă tuturor acestor provocări, este foarte important să se înţeleagă pe deplin modul în care aceste modificări influenţează mediul de afaceri’, a mai spus oficialul PwC. AGERPRES
