Acestea remarcă lipsa de transparență în redactarea legii, lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar, precum și faptul că cea mai mare creștere a punctului de pensie este stabilită pentru 1 septembrie 2020, cu 2 luni înainte de alegeri.
Modificarea legislației privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) și consultări cu partenerii sociali și organizațiile societății civile, spun reprezentanții Consiliului pentru IMM-uri.
CNIPMMR atrage atenția asupra următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public de pensii:
– Lipsa transparenței și a consultărilor cu confederațiile patronale reprezentative înainte de data publicării proiectului pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată este statuată „consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;
– Lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar, nu sunt deloc completetate informații despre „Calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deși se recunosc creșteri importante a cheltuielilor bugetare.
În Nota de fundamentare a proiectului Legii privind sistemul public de pensii este menționat în mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: „Impact financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld lei, în condițiile în care contribuţiile de asigurări menționate în Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute și estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, diferența evidențiind de fapt un impact financiar negativ și mai mare decât cel menționat.
– Necesitatea identificării soluțiilor de creștere responsabilă fiscal și susternabilă pe termen scurt și mediu a pensiilor, fără creșterea contribuțiilor angajatorilor și fără mărirea taxelor, impozitelor și celorlate sarcini fiscale.
– Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute creșteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie, cea mai mare creștere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de alegeri;
Necesitatea analizării în mod realist și obiectiv a situației de fapt (numărul de salariați, numărul de pensionari, venirurile și cheltuielile bugetare, situația forței de muncă de pe piața muncii, ținta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):
– În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuțiile salariaților şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuție de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepția salariaților care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;
– Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;
– Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;
– Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va crește la ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;
– Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;
– Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);
– 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condițiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.
Noua lege privind sistemul public de pensii trebuie să respecte pe deplin principiile politicii fiscal-bugetare statuate de art. 4 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, respectiv:
– Principiul transparenţei;
– Principiul stabilităţii, cu asigurarea predictibilității pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;
– Principiul responsabilităţii fiscale, care include obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, fără efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social;
– Principiul echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung;
– Principiul eficienţei (utilizarea eficientă a resurselor publice eficienţei economice).
