Dezastrul major din Educație s-a văzut la examenul la titularizare. Acolo, peste 50% dintre profesorii din România nu au ce căuta la catedră conform notelor obținute la examen. Mai mult, avem parte de cele mai slabe rezultate din ultimii patru ani.
Educația din România suferă în continuare, după ce mai puţin de jumătate din candidaţii la titularizare au trecut examenul, adică undeva la 44, 47% dintre cei care au participat la testare au primit note peste 7. Practic, este vorba de cel mai slab rezultat din ultimii patru ani de zile.
Mai mult, peste 5.000 de profesori reprezentând circa 20% din candidaţi au luat note între 1,01 şi 4,99. Doar 130 au obţinut nota 10.
Dezastru în testarea profesorilor din România
La proba scrisă a examenului naţional pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar s-au înscris 34.120 de candidaţi, din care s-au prezentat 27.301. În centrele de evaluare au fost corectate până la urmă 25.059 de lucrări, pentru că 2.193 de candidaţi s-au retras din concurs invocând motive personale sau medicale, potrivit cifrelor oficiale publicate de Ministerul Educaţiei.
Pentru a putea ocupa una dintre cele 4.814 catedre declarate vacante anul acesta candidaţii trebuiau să obţină minimum nota 7 la examen. Proporţia celor care au reuşit acest lucru a fost de 44,47%, scorul fiind cel mai slab din ultimii patru ani. Mai mult decât atât, din promoţia curentă, doar 40,63% din candidaţi au obţinut peste 7, procentul fiind în scădere faţă de anii trecuţi: 58,38% în 2020, 46,79% în 2019, 46,83% în 2018, respectiv 43,07% în 2017.
Picaţi la titularizare, dar rămaşi la catedră
„Dar cumva mă mir pentru că în învăţământ ai 2-3 luni de concediu pe an, ceea ce în alte domenii nu se întâmplă, un profesor predă 18 ore pe săptămână, ceea ce în altă parte nu se practică şi totuşi, iată că nu mai vin pentru că vor salariu mare în domenii în care se caută oameni şi aşa mai departe”, a explicat un profesor universitar.
De punctat este şi faptul că unii candidaţi susţin an de an titularizarea şi o pică, în condiţiile în care cei cu note peste 5 rămân activi în sistem ca profesori suplinitori.
„Ar trebui ca inspectoratul şcolar prin inspectorul de specialitate să umble din şcoală în şcoală şi să inspecteze la clasă. Dar chiar şi aşa nu are cum să-l desfiinţeze pentru că l-a găsit că predă prost la clasă. Profesorul poate dea vina pe elevi că sunt slabi şi e silit să coboare nivelul, inspectorul este şi el delăsător şi se formează un cerc vicios. Conducerea şcolii are interesul să aibă profesori şi elevi, statul are interesul ca elevii să nu stea singuri, dar ce învaţă acei elevi in timpul orelor, nu interesează pe nimeni. Cel mult ar putea să-i intereseze pe părinţi dar nici ei nu au nicio putere”, mai explică profesorul Ștefan Vlaston, potrivit adevărul.ro.
Ministrul Sorin Cîmpeanu recunoaște că ezultatele sunt triste şi îngrijorătoare
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că este dezamăgit de rezultatele de la examenul de titularizare.
„20% din note au fost sub 5. Este un rezultat în egală măsură trist şi îngrijorător. Pentru că numărul celor înscrişi a fost peste 34.000, din care au fost prezenţi peste 27.000, dar note au fost acordate doar petru 25.000 de lucrări. Din cei prezenţi, mai puţin de 45% au obţinut note peste 7. Nu au fost subiecte mai grele decât în anii trecuţi. Consider că motivul este scăderea continuă a atractivităţii profesiei de dascăl, generată atât de aspecte care ţin atât de prestigiul carierei didactice cât şi de considerente de ordin salarial şi alte condiţii de muncă. Este o profundă inechitate între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban, inechitate care s-a accentuat e parcursul perioadei de criză”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Acesta mai spune că este nevoie de măsuri integrate nu numai la nivelul Ministerului Educaţiei pentru a schimba acest trend descendent şi a avansat 1 octombrie ca termen pentru un pachet legislativ de măsuri în acest sens în cadrul proiectului România educată. Ca exemplu de măsură care s-ar impune ar fi modificarea sistemului de finanţare, astfel încât diferenţele dintre mediul urban şi cel rural să se micşoreze, inclusiv din perspectiva salarizării, a detaliat Cîmpeanu: Rata notelor peste 7 obţinute de candidaţii la titularizare: 44,47%, în 2021; 58,66%, în 2020, 46,86%, în 2019, 47,40%, în 2018.
Sursă foto: Facebook, Guvernul României