Sătul de costurile ridicate şi de eficienţa extrem de redusă a ultimelor guvernări, mediul de afaceri din România se pronunţă pentru un Executiv cu mai puţine portofolii şi cu mai buni profesionişti în posturile-cheie. Oamenii de afaceri avertizează însă că o soluţie tehnocrată, avansată tot mai des în mediul public, nu are nicio şansă de reuşită în lipsa unui consistent sprijin politic.

Un aparat de stat bugetofag, supradimensionat cu ministere inutile, agenţii create peste noapte, în dispreţul banului public şi înţesate de politruci şi de rude. O clasă politică ajunsă la apogeul lipsei de legitimitate, blocată în teme marginale şi incapabilă să negocieze altceva decât interesul imediat, algoritmul parşiv sau pensia specială. Şi, peste toate, o criză ancorată mai mult în probleme vechi, de sistem, decât în angrenajul complex al globalizării.

În vreme ce partidele au ajuns să politizeze până şi funcţii de directori de grădiniţe sau şefi cluburi sportive, ţara pare tot mai greu guvernabilă, iar competenţa iese tot mai greu la iveală. Cum societatea civilă şi mediul de business aşteaptă soluţii rapide şi concrete, răspunsurile converg tot mai mult spre ideea unei restructurări de fond a aparatului guvernamental, prin restrângerea numărului de portofolii şi redimensionarea arborescenţei de agenţii din subordine, după modelul probat ca fiind mai eficient al vecinilor din centrul şi estul Europei. Bunăoară, România, cu 19 ministere, are cel mai stufos aparat executiv din regiune: Bulgaria are 15 portofolii în Guvern, Polonia 17, Ungaria 13, iar Cehia doar 16.

Criza politică determinată de ieşirea PSD de la guvernare şi de moţiunea de cenzură împotriva guvernului Boc 2 au adus în discuţie mai multe variante de guvernare. Concepte precum „guvern de tehnocraţi” sau „guvern de uniune naţională”, care păreau definitiv asociate anilor de buimăceală de după 1989, au revenit în actualitate. Entuzismul celor care cred în tehnocraţie este temperat însă de numeroase voci care insistă pe faptul că, fără o asumare pe linie politică, ideile tehnocraţilor nu pot fi puse în aplicare.

Reporterii „Capital” au discutat cu mai mulţi membri ai mediului de afaceri pentru a lua pulsul crizei guvernamentale. Oamenii de afaceri resping categoric varianta unui guvern cu mandat limitat şi spun că, fără susţinere politică, specialiştii riscă să se vadă înfrânţi de sistemul birocratic.

Dragoş Cincă, Flamingo
„Trei condiţii pentru un ministru bun: experienţă, know-how şi putere politică”

„România are foarte multe persoane capabile de o bună gestionare a unor ministere. Majoritatea se află în rândurile oamenilor de afaceri, care ar intra astfel într-un conflict de interese. Important este să înţelegem că doar expertiza tehnică nu este suficientă. E nevoie de persoane cu rezultate practice în activitatea managerială, care deci ştiu să ia decizii ancorate în realitate. Pe de altă parte, este greu să motivezi astfel de persoane să îşi asume asemenea răspunderi, în condiţiile în care ar intra direct în linia întâi a frontului, cu consecinţele mediatice de rigoare”, consideră Cincă. Citeşte mai mult.

Nicolae Muşat, director general City Insurance
„Un guvern de experţi nu se poate impune în actualul aparat de stat”

„Din punctul meu de vedere, este nevoie de un guvern politic responsabil. Nu cred că un guvern format din experţi s-ar putea impune în hăţisul birocratic existent în actualul aparat administrativ de stat”, spune Nicolae Muşat. Citeşte mai mult.

Dan Ostahie, preşedinte Altex
„Nu cred într-un guvern cu mandat limitat. E ca şi cum eu mi-aş angaja CEO pentru o lună”

„Cred că în condiţiile actuale numirea unui premier technocrat poate fi o idee bună, dar nu cred într-un govern de tehnocraţi, ci într-un guvern de politicieni care să se sprijine pe o majoritate parlamentară. Nu cred într-un gvern care primeşte mandat doar pentru o lună. E ca şi cum eu aş angaja un CEO doar pentru o perioadă de o lună. O formulă de guvernare stabilă e impetuoasă, iar activitatea primului ministru ar suferi dacă el stă doar o lună la guvernare. El trebuie să stea atât cât mai are mandat (până la alegeri parlamentare, până se schimbă majoritatea sau majoritatea decide că e nevoie de un alt guvern). Nu arată a lucru solid un guvern pe o lună. Mă intrigă că se discută de un prim-ministru pentru o lună. Dacă guvernul face ce trebuie, de ce să îl schimbăm peste o lună? E impropriu să ne apucăm de un proiect pe care tot noi ştim că îl schimbăm. Starea aceasta de provizorat mă sperie mai mult decât nişte erori făcute de un guvern pentru că ea are un efect negativ asupra mediului de business, a investiiţiilor străine şi poate duce la un blocaj economic”, analizează Dan Ostahie. Citeşte mai mult.

Mihail Acatrinei, general manager Ramada Majestic Bucharest Hotel
„Tehnocraţi susţinuţi 100% de partide şi politicieni”

„Sunt de acord cu un guvern de tehnocraţi, cu menţiunea ca măsurile adoptate să fie 100% sprijinite de partide şi politicieni. Opinia mea este că nu ministerele sunt o povară, ci multitudinea de agenţii, autorităţi prea puţin folositoare”, consideră Acatrinei, care vede în Florin Georgescu un bun posibil prim-ministru.

Dragoş Pîslaru, general manager GEA Strategy & Consulting SA
„Ne lipsesc concentrarea şi coordonarea politicilor”

„Ne lipsesc concentrarea şi coordonarea politicilor. Pentru aceasta, aş uni Ministerele Economiei, IMM, Societăţii Informaţionale şi Turism într-un singur minister cu funcţii economice. Aş uni Ministerul Dezvoltării Regionale cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. Aş transforma Ministerele Culturii şi Tineretului în agenţii guvernamentale în subordinea premierului. Şi aş recrea o agentie de promovare a investiţiilor şi exporturilor, dar pe care m-aş asigura că o pot gestiona în mod eficient, pe model Enterprise Ireland sau CzechInvest”, a declarat Pîslaru pentru „Capital”. Citeşte mai mult.

Dragoş Atanasiu, director Eurolines
„Tehnocraţii nu au nicio şansă într-o ţară profund politizată”

„Personal cred că România suferă la toate nivelele de incompentenţă. Prezenţa unor profesionişti oriunde, şi cu atât mai mult în guvern, este esenţială. Totuşi, cred că nişte tehnocraţi puşi să conducă ţara timp de 2 luni nu apucă nici măcar să deschidă ochii bine, cu atât mai puţin să se descurce în labirintul administraţiei din România. Tehnocraţii nu au nicio şansă într-o ţară profund politizată, dacă nu au sprijinul politicienilor. Iar dacă îl au, atunci ei pot sta liniştiţi în spatele politicienilor, cărora să le livreze profesionalismul lor”, spune Atanasiu, care crede în abilităţile lui Mugur Isărescu în fruntea unui guvern.
 
Elan Schwartzenberg, preşedinte Neocity
„Ştiu mulţi teoreticieni, aşa-zişi tehnocraţi, pe care dacă îi laşi de capul lor nu ştiu ce să facă”

„Dacă acum câteva luni aveam o criză imobiliară, acum avem şi o criză politică. E momentul ca cineva să spună că nu mai avem nevoie de teorii politice, ci de cineva care să vină şi să spună că avem nevoie de cuie de 14 şi să facă ceva în acest sens. Faci investiţii de zeci de milioane de euro în momentul în care ai stabilitate. După alegeri, în mod normal, vom avea un guvern stabil. Viitorii ani ştim că îi avem pe aceştia şi jumătate din problemă este rezolvată“, crede Schwartzenberg. „Cât despre un guvern de tehnocraţi, pot să spun doar că ştiu mulţi teoreticieni, aşa-zişi tehnocraţi, pe care dacă îi laşi de capul lor nu ştiu ce să facă. Acum avem nevoie de soluţii concrete“, a explicat Elan Schwartzenberg pentru capital.ro. Citeşte mai mult.

Articol realizat de Mona Scărişoreanu, Sorina Mihail, Otilia Cristea, Mihail Tănase, Alexandru Urzică şi Ciprian Rus.

DEZBATERE:
Tu ce tip de guvern ai prefera la conducerea ţării?
Care ar fi ministerele la care România ar putea renunţa?
Ai propuneri de miniştri care ar putea intra într-o eventuală formulă guvernamentală?