Camera de Comerț și Industrie a României a găzduit forumul „FONDURI EUROPENE. 2017 – un nou început”, astăzi, 9 mai 2017, la CCIR Business Center. În cadrul forumului a avut loc o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene în ceea ce privește oportunitățile ce țin de fondurile alocate României, deblocarea procesului de absorbție a acestora pentru România și, nu în ultimul rând, rolul băncilor în finanțarea și facilitarea procesului de absorbție.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a declarat în deschiderea evenimentului că „se impune o resetare a ceea ce înseamnă fond european, plecând de la realitățile economiei românești. Întotdeauna voi face apel la realitățile din teren pentru că, dacă le știm și le conștientizăm, știm pe cine ne bazăm și dacă suntem capabili sau nu să implementăm, să accesăm ș.a.m.d. Vorbim de o economie în care avem 601.521 microîntreprinderi, 47.941 de întreprinderi mici, 9101 mijlocii și 1876 mari și foarte mari. (…) Pe de altă parte, cred că trebuie să conștientizăm cele trei poziții descalificante pentru noi la nivelul Uniunii Europene și anume că ne aflăm pe penultimul loc la productivitatea muncii, pe ultimul loc la inovare-cercetare și, în mod special, pe ultimul loc la digitalizare. (…) Digitalizarea sau locul nefast pe care îl avem în digitalizare duce implicit și la această birocrație excesivă. Am apreciat foarte mult poziția avută zilele trecute de comisarul european, dna. Corina Crețu, vis-a-vis de multitudinea de documente necesare, ștampilate și semnate de către cei care accesează fonduri europene și le și implementează. Pentru un proiect transfrontalier la Constanța, de 450.000 Euro, un centru de afaceri româno-bulgar, am semnat pagină cu pagină 26.200 de pagini. (…) Cred că această resetare vis-a-vis de formalitățile necesare de îndeplinit trebuie începută pentru că pot microîntreprinderile, care înseamnă 9 salariați și maximum 2 milioane Euro cifră de afaceri, să facă față acestui volum uriaș de documente necesare pentru implementarea unui proiect european? Dacă plecăm de la răspunsurile pentru astfel de problematici, vom intra, sper eu, într-un drum drept”.
Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, a susținut în cadrul dezbaterii că „pilonul central al acestei politici este acela de a oferi prosperitate economică și socială într-o Europă unită și puternică, de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiuni, dintre statele membre, dar și din interiorul statelor membre. Pentru noi, aceste fonduri reprezintă instrumente prin care se încearcă punerea în aplicare a tuturor acestor deziderate formulate. Fondurile europene reprezintă pentru România singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai la media statelor din vest, la dezvoltarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale, a economiei. (…) Avem foarte multe provocări, bugetul per ansamblu va fi automat scăzut, după părerea mea, cu 12-15%, aceasta este contribuția anuală a Marii Britanii, apoi avem aceste provocări legate de migrație, de securitate internă, externă, această idee a unei armate europene și toată lumea este atentă la această sumă imensă, un portofoliu cu 650 de miliarde de Euro cu tot cu co-finanțări. Contribuția UE este de 450 miliarde, dar, alături de agricultură, este portofoliul cu cel mai mare buget”. Comisarul European a declarat totodată că trebuie să maximizăm banii pe care îi avem la dispoziție în exercițiul bugetar 2014-2020.
Rovana Plumb, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a precizat că absorbția pe perioada anterioară de programare multianuală financiară trebuia să fie de peste 90%. Cu toate acestea, „rata de absorbție, deci procesul investițional ca grad, ca rezultat măsurat în aducerea banilor europeni era la nivel de 7%, aducând în țară, la finalul perioadei, aproape 17 miliarde Euro într-o perioadă relativ scurtă, de 3 ani și jumătate. (…) Datorită fondurilor europene, investițiilor care s-au făcut în perioada anterioară, am avut o creștere cu aproape 14% a PIB. România a scăzut la sfârșitul anului 2016 cu 3,7% rată a șomajului și tot datorită fondurilor europene, România a creat aproape 100.000 de locuri de muncă”, a declarat doamna ministru.
Primarul general al Municipiului București, Gabriela Firea, a lansat un apel la adresa Guvernului pentru a înțelege necesitatea trecerii centurii Capitalei în administrarea Primăriei Generale. Gabriela Firea a declarat că municipalitatea este interesată de finalizarea acestui obiectiv strategic atât pentru Capitală, cât și pentru zona metropolitană: „Din cei 82 de kilometri de centură, doar 20 de kilometri au fost realizați în sensul lărgirii la două benzi pe sens. Este un bilanț negativ pe care nu avem cum să-l rezolvăm cu puteri miraculoase”. Primarul general a susținut că PMB vrea să dețină în portofoliul său această răspundere de a prelua centura Bucureștiului.
Conform CNAIR, care a emis un comunicat de presă, în urma solicitării Primarului general, centura rutieră a municipiului Bucureşti nu poate fi transferată din administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), întrucât secţiunile A1-DN2, DN 2-A2 şi centura de sud beneficiază de finanţare din fonduri europene nerambursabile pentru care se aplică principiul asigurării „durabilităţii” proiectelor cu finanţare europeană, respectiv monitorizarea pe parcursul implementării lor şi ulterior, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea acestuia.
La dezbatere au fost prezenți reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului României, ai Autorităţilor de Management al Programelor Operaţionale, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă și ai consultanților și, în special, ai companiilor cu experiențe pozitive în accesarea de fonduri europene, alături de cei ai rețelei Camerelor de Comerț şi Industrie şi, nu în ultimul rând, ai reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat în România.