Tradiţionaliştii, în frunte cu Franţa, doresc păstrarea status-quo-ului, iar reformiştii - între care Marea Britanie şi Olanda - susţin că Politica Agricolă Comună este depăşită. Medierea conflictului dintre cele două părţi revine viitorului comisar european pentru Agricultură. De ce am vrea ca un român să obţină acest portofoliu? În primul rând, am putea demonstra că România e capabilă să joace mai mult decât un rol de figurant în Uniunea Europeană.
Tradiţionaliştii, în frunte cu Franţa, doresc păstrarea status-quo-ului, iar reformiştii – între care Marea Britanie şi Olanda – susţin că Politica Agricolă Comună este depăşită. Medierea conflictului dintre cele două părţi revine viitorului comisar european pentru Agricultură. De ce am vrea ca un român să obţină acest portofoliu?
În primul rând, am putea demonstra că România e capabilă să joace mai mult decât un rol de figurant în Uniunea Europeană. În plus, pe lângă responsabilitate, viitorul comisar european va avea şi multă influenţă, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) înghiţind 40% din bugetul anual al UE .
„Problema comisarului pe agricultură probabil că e mai complicată decât a altor comisari, pentru că e un domeniu mare şi foarte reglementat şi trebuie să asimilezi tot felul de detalii ale sectorului şi ale legislaţiei. Dacian Cioloş va face faţă înţepăturilor politice, eu mă aştept să facă faţă şi tehnic”, a declarat pentru capital.ro Lucian Luca, expert în Politica Agricolă Comună, afiliat CRPE.
Chiar dacă obţine o cotă importantă din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, specialiştii susţin că România nu ar putea fi acuzată de conflict de interese dacă obţine acest post. „Nu cred că se pune problema de aşa ceva, pentru că nu primeşte mai mult decât Polonia (est) şi Franţa (vest), care sunt cei mai mari consumatori de suvenţii agricole din bugetul comun. Tocmai de aceea, nici Franţa şi nici Polonia – care este statul din Est cu cele mai mari interese în agricultură – nu vizează portofoliul”, a completat Luca.
Şanse medii să obţinem Agricultura
România se bucură de un context general favorabil pentru a obţine mandatul. Statele cu o agricultură dezvoltată, precum Franţa şi Germania, nu doresc un comisar european în acest domeniu. Nici măcar Polonia – un stat cu o pondere agricolă importantă – nu şi-a arătat interesul pentru acest portofoliu. Nu se ştie nici dacă Danemarca, ţara care a dat actualul comisar, mai doreşte încă un mandat.
Salariul este pe măsură
Un comisar european primeşte un salariu de bază, de aproximativ 20.000 de euro lunar, la care se adaugă sporul de rezidenţă (15% din salariu), o alocaţie de 607 euro, precum şi decontarea cheltuielilor cu transportul şi cazarea. În plus, la sfârşitul mandatului, comisarii primesc o alocaţie de „relocare”, echivalentul unui salariu lunar.
Responsabilităţile şi restricţiile sunt, însă, pe măsura salariului. Pe perioada mandatului, comisarul european nu are voie să obţină venituri din alte activităţi. Orice formă de colaborare trebuie anunţată şi aprobată de Comisie. Chiar şi după terminarea mandatului, în primul an, CE va analiza natura următorului job şi se va pronunţa asupra unei eventuale incompatibilităţi.
Comisarul european nu reprezintă ţara din care provine şi interesele ei. El face politica europeană decisă de liderii UE, în interesul tuturor cetăţenilor Uniunii. Astfel, premisa potrivit căreia un comisar poate atrage fonduri pentru ţara sa este complet greşită.
Mai mult, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu a declarat, la un moment dat, că un comisar român pentru Agricultură i-ar uşura mult munca. „Aş putea vorbi cu un comisar care ştie exact ce se întâmplă în România. Astfel, nu ar trebui să îi explic de ce mai solicit un sprijin sau o prelungire la o perioadă de tranziţie”, a mai spus Sârbu.
Plan de rezervă
Specialiştii spun că România nu ar trebui să se concentreze doar pe Agricultură, ci să facă propuneri pentru mai multe portofolii.
“Există o oarecere reticenţă la Bruxelles faţă de România şi faţă de ideea ca România să gestioneze fonduri europene majore. Pentru că avem această imagine proastă pe care singuri ne-am creat-o. Pentru că nu am reuşit să rezolvăm problema majoră cu corupţia. Şi atunci logica lor – care nu spun că este neaparat corectă, dar este logica lor – cum să dăm noi fonduri majore europene pe mâna unei ţări care nu a dovedit că poate să gestioneze bine fondurile interne. Şi atunci ar trebui să ne orientăm spre un plan B şi C, către nişte protofolii care nu au ele în sine bani foarte mulţi, dar au impact foarte mare la nivel simbolic şi politic”, a încheiat Cristian Ghinea.