Facturile la telefonie fixă, mobilă sau cablu, toate au un preţ stabilit în euro la abonamentul lunar, deşi salariile românilor sunt în lei. Se întâmplă într-o ţară care - deşi este în Uniunea Europeană - nu a intrat în zona euro. Europa FM dezbate subiectul luna aceasta şi încearcă să afle ce au de spus autorităţile şi cine poate interveni. Potrivit legii, pe teritoriul României nu se pot face plăţi decât în lei. Dar legea e interpretabilă, iar operatorii de telef
Facturile la telefonie fixă, mobilă sau cablu, toate au un preţ stabilit în euro la abonamentul lunar, deşi salariile românilor sunt în lei. Se întâmplă într-o ţară care – deşi este în Uniunea Europeană – nu a intrat în zona euro. Europa FM dezbate subiectul luna aceasta şi încearcă să afle ce au de spus autorităţile şi cine poate interveni.
Potrivit legii, pe teritoriul României nu se pot face plăţi decât în lei. Dar legea e interpretabilă, iar operatorii de telefonie mobilă sau fixă sau cei de la cablu – ca să luăm doar câteva exemple – exact asta fac: cer plăţi în lei, dar la cursul euro. Unele firme aleg să îngheţe cursul euro pentru câteva luni, altele îl actualizează însă în data facturării.
Un simplu calcul arată că, o dată cu deprecierea leului, oamenii au avut de pierdut cind au facut aceste plăţi. Este aşadar un risc valutar. Dar cine poate interveni să reglementeze situaţia? Analistul economic Ilie Şebănescu spune că este problema Consiliului Concurenţei să oblige furnizorii de servicii să emită facturile în lei: „Toate aceste aspecte pot fi rezolvate de o instituţie care se numeşte Consiliul Concurenţei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului. Dacă se vor acorda amenzi de câteva miliarde se rezolva problema, dar acest lucru nu se va întâmpla pentru că sunt în cârdaşie”.
Consiliul Concurenţei sustine însă că nu poate reglementa piaţa, pentru că este liberă şi nu există vreo suspciune de abuz. O speranţă ar putea veni de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Paul Anghel, spune că ar trebui să fie depuse plângeri în acest sens, pentru a se verifica dacă există abuzuri. Dar chiar şi aşa, sancţiunile ar fi strict pe cazurile reclamate – nu se poate interveni mai mult.
Mulţi furnizori spun că au introdus acest sistem de facturare în euro, pentru că, la rândul lor, primesc serviciile în moneda unică. Este, aşadar, o măsură de precauţie pe care şi-o iau pentru a nu pierde la curs.
Dar, până la urmă, populaţia este cea mai afectată pentru că există mai multe domenii în care preţurile sunt afişate în euro. De exemplu, pe piaţa imobiliară sau la chirii. Anunţurile din ziare sunt în euro. Sunt câteva exemple al unei pieţe libere, în care statul spune că nu poate interveni. Este un cer vicios: cei care îşi cumpără apartamente sau maşini sunt nevoiţi să facă un credit în euro, pentru că preţurile sunt în moneda unică. Dacă ar lua un credit în lei, ar avea de pierdut când schimbă banii.
Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, crede că statul poate să impună un preţ în lei, dar doar la telecomunicaţii şi la furnizori, nu şi la chirii sau la terenuri: „Poate Parlamentul sau Guvernul, printr-o ordonanţă de urgenşă, să reglementeze lucrul acesta. În mod normal, plăţile în România trebuie fixate în lei, şi nu în euro. Exista un stimulent pentru Guvern să nu facă acest lucru, pentru că ia mai mulţi bani din accize sau impozitele pentru companii, dacă leul se depreciază, evident şi sumele plătite de contribuabili sunt mai mari”.
Europa FM a încercat să afle şi poziţia firmelor. Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, crede că furnizorii nu ar trebui lăsaţi să impună preţuri în euro, pentru că asta duce la lipsa de încredere în moneda românească: „Bineinteles că este rău pentru consumatorul care primeşte veniturile în lei şi trebuie să plăteasca indexat la euro. Mediul de afaceri românesc este caracterizat prin moneda proprie, chair dacă ne place sau nu”.