Sever Voinescu (publicist):

  •     Margaret Thather e o doamnă, de dreapta, rigidă, ambițioasă și care în final a avut dreptate. Cam asta știm noi în România despre Margaret Thatcher. Mai știm că este controversată, iar știrea asta ne-a ținut atenția câteva zile.
  •     Doamna Thatcher a plecat din Downing street 10 ca un om trist și și-a trăit ultimii ani ca un om trist. A plecat convinsă că a fost trădată, a plecat cu un gust amar. Oamenii politici foarte puternici care sunt obișnuiți să cîștige, cînd nu mai sunt la putere, acceptă greu că înlocuirea lor a fost naturală.
  •     În România se mai știe că un important lider de dreapta a făcut o referire la ea și ziariștii au început să o caute în PDL. A fost un moment penibil. A fost un concurs de clasa întâi, a continuat două săptămâni, dar bineînțeles că nu s-a potrivit nicio colegă de-a mea. N-a fost vina lor, nici nu și-a propus. A fost vina presei și a decis cine se încadrează și cine nu.
  •     Este viabil modelul Thatcher în România? Aș începe cu o declarație a lordului Heselltine, un om care a mârâit la politicile thatcheriste. El a generat procedura de înlocuire a sa din fruntea Partidului Conservator. El spune că, chiar dacă nu ar fi existat Thatcher, reformele făcute ar fi trebuit făcute și s-ar fi făcut. Thatcherismul e mai important decât Margaret Thatcher. Era o necesitate pentru Marea Britanie în anii 80.    Ce este thatcherismul? Politici monetariste, raporturi dure față de sindicate, libertate economică, radicalism moral, asumarea ideii iudeo- creștine în legătură cu lumea. Thatcherismul este o pollitică bazată pe valori. În România politicienii, aproape fără excepție, nu fac o politică de convingere. Lipsește acest tip de politician care crede într-o viziune în legătură cu societatea în care trăiește.
  • Ce a făcut Thatcher în Marea Britanie a făcut și Reagan, s-a făcut și în Australia, Noua Zeelandă. A fost un răspuns al unui tip de civilizație anglofonă bazat pe valoarea individului.
  • Una dintre convingerile acestor oameni a fost: capitalismul este cea mai bună soluție pentru organizarea societății, iar socialismul este o calamitate. Ei nu practicau nuanțe. Nu au fost prizați de intelectuali. Pentru Thatcher nu existau dubii în legătură cu socialismul. Problema lui Margaret Thatcher a fost că a aplicat un capitalism mult prea socialist, pentru că existau mulți socialiști în partid. Ea este un libera de secol 19. 
  • Ea caută să regăsească acestă vigoare a capitalismului. Opțiunea e credința în libertatea individului. A crescut că prosperitatea societății înseamnă prosperitatea indivizilor. S-a preocupat ca în buzunarul oamenilor să fie foarte mulți bani, nu în buzunarul statului. A taxat veniturile jos, dar a taxat sus consumul.
  • Pentru thatcherism nu există pericol mai mare ca inflația. A fi thatcherist înseamnă a fi un om care are idei puține și fixe. În politică ai nevoie de astfel de oameni. Avem nevoie de acest stil, care este stilul politicianului de convingere.
  • Margaret Thatcher a spus că nu există bani publici, ci doar bani ai oamenilor pe care statul îi administrează în interesul oamenilor.Și-a adus în Downing street 10 vesela de acasă și lenjeria de pat, pentru că a considerat că statul nu trebuie să cheltuiască acești bani ori de câte ori se instalează un premier. A refuzat funeralii cu paradă aeriană.
  • Într-un singur moment Thatcher a spus că nu contează banii: invazia insulelor Falkland de către Argentina, în 1982. Există momente în care nu contează banii: e vorba de patriotism.
  • O altă idee a fost că mediul privat este superior serviciului public. Când devine prim ministru încearcă să aducă reformele din mediul privat în serviciul public. Se reduc cheltuielile, pleacă oameni din serviciul public, se înființează agențiile și începe și sistemul de audit permanent.
  • Ea a spus că individul este singura realitate socială viabilă. Ea citea dintr-o epistolă a Sf. Pavel: ”Acela care nu vrea să muncească, să nu mănînce”.
  • Aceste idei au aplicabilitate în România, care are nevoie de un impuls thatcherist. Sunt exigențe pe care trebuie să le punem pentru binele nostru în fața politicienilor de astăzi.

    Florin Cîțu (economist):

    • România are nevoie de reformă. Pentru mine asta înseamnă thatcherism. Milton Friedman s-a chinuit să convingă lumea, timp de 20 de ani, de mecanismul benefic al pieței. A reușit în anii 80, într-o perioadă de criză. A  înțeles că ideile lui Keynnes de a crește cheltuielile statului duc la inflație.
    • Din păcate România nu are șanse să aplice modelul Thatcher. Ea a trecut de la taxarea directă la taxarea indirectă. A lăsat omul să aleagă ce să facă cu banii săi. Și-a dat seama că un sistem economic este foarte greu de schimbat. A făcut un compromis: cheltuielile publice să crească mai puțin decât a crescut PIB-ul.
    • S-a opus independenței Băncii Centrale, a vrut să țină controlul banilor, pentru a-și finanța proiectele publice și aici s-a distanțat de Reagan.
    • Politicienii români nu cred în beneficiile pieței. În 2005 s-au redus taxele și după un an am revenit cu taxe, pentru a tempera acest trend. România nu crede în beneficiile economiei de piață.

    Emil Hurezeanu (jurnalist):

    • Vreau să preiau ideea determinării de reformă a politicianului de reformă. Thatcher este politicianul de convingere. A crezut în posibilitățile statului de a se reforma. Aici vorbim despre iluminism, în tradiția iluminismului scoțian.
    • Între 1970- 1974 a fost ministru al Educației într-un guvern care era victima sindicatului. De pe poziții limitate de acțiune este cea care, prin vizite repetate la București, are una dintre cele mai mari contribuții la modernizarea învățământului românesc. Introducerea limbii franceze și engleze s-au datorat pasiunii personale pe care Thatcher a făcut-o pentru edicația românească.
    • Thatcher golește masa și are ideologi înainte de a ajunge la putere. Unul dintre ei este Keith Joseph, care-i pune în poșetă. Era un obiect de putere, un sceptru. A fost ”singurul bărbat într-un guvern de femei”. Joseph sistematizează politica liberală a lui Adam Smith, Friedrich Hayek și Milton Friedman.
    • Margaret Thatcher a știut că Germania urma să se reunifice și a anticipat că va ajunge cea mai puternică țară din UE, iar acest lucru ar putea să  împiedice procesul de federalizare al Europei.
    • A transformat geopolitica într-un instrument de politică externă. Acest model a fost continuat de Tony Blair. El a spus că a preluat toate reformele lui Thatcher, toată legislația pentru că au fost cele mai bune. El a anunțat la București că ne va ajuta să intrăm în Uniunea Europeană.
    • E greu să avem un politician de tip Thatcher în România pentru că sunt două țări foarte diferite. Nu suntem o țară cu o tradiție a convingerilor ideologice. Suntem prea aproape de comunism. Să avem puțintică răbdare.