Economia românească are un caracter extrem de polarizat, a atras joi atenția Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României - CCIR. Astfel, un procent foarte mic dintre firmele care activează în țara noastră realizează un procent uriaș din cifra de afaceri totală.
Un procent de 0,53 din numărul societăţilor comerciale care au depus bilanţuri contabile în anul fiscal 2018 realizează 65% din cifra de afaceri totală din economie, a declarat, joi seara, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României – CCIR, Mihai Daraban, la cea de-a XXVI-a ediţie a Galei Topului Naţional al Firmelor, organizată de CCIR.
”Această lucrare s-a bazat pe cele 706.144 de bilanţuri depuse la 15 iulie anul curent la organele fiscale. Din această bază de date, au rămas 225.363 de firme care au intrat în ceea ce înseamnă procedura de top. Pe primele 10 locuri au rămas 12.603 societăţi. Vreau să menţionez foarte clar că firmele cu datorii la bugetul de stat şi cu zero salariaţi nu au fost luate în calcul”, a afirmat Daraban.
Preşedintele CCIR a subliniat că datele statistice evidenţiază un caracter polarizat accentuat al economiei româneşti.
”Vreau să subliniez polarizarea extremă a economiei româneşti. Aceste 12.603 de societăţi care sunt pe primele 10 locuri din cele şapte domenii din cele 353 de subdomenii de activitate realizează 178,48 miliarde de euro cifră de afaceri. Toţi cei care au depus bilanţuri realizează 330 de miliarde. Acest lucru spune multe despre polarizarea societăţii româneşti, despre polarizarea business-ului. Şi, dacă mi-aţi permite în continuare o altă mică statistică: sunt 3.370 de societăţi în România, române şi străine, cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri. Acestea reprezintă 0,53% din numărul societăţilor care au depus bilanţuri şi totuşi ele realizează 65% din cifra de afaceri totală. Este o realitate, este o realitate a economiei româneşti”, a apreciat acesta.
În altă ordine de idei, Daraban a cerut alinierea sistemului de camere de comerţ din România la statele ”civilizate din Europa”.
”Cred că va trebui o aliniere a sistemului cameral românesc la ţările civilizate din Europa. Sunt ţări unde guvernele au creat facilităţi indirecte de finanţare camerelor de comerţ, cerându-le în schimb şi dându-le prerogative, fie că vorbim de modelul german, în care camera de comerţ se ocupă de învăţământul profesional dual, fie că vorbim de modelul austriac, în care camera de comerţ se ocupă de ceea ce înseamnă ataşaţi comerciali ai Austriei în străinătate. Deci, va fi momentul ca şi sistemul cameral românesc să intre în această zonă a civilizaţiei europene ca şi sistem cameral”, a subliniat el.
Camera de Comerţ şi Industrie a României a organizat, joi, a XXVI-a ediţie a Galei Topului Naţional al Firmelor 2019, eveniment la care au participat înalţi demnitari, preşedinţi de camere de comerţ judeţene şi prestigioşi oameni de afaceri, informează CCIR.
Ierarhia din 2019 a Topului Naţional al Firmelor a luat în calcul la nivel naţional un număr de 12.603 companii din diferite sectoare de activitate: 4.466 firme din industrie, 3.521 companii din servicii, 2.615 din comerţ, 312 din turism, 468 din cercetare-dezvoltare şi high-tech, 643 din agricultură, silvicultură şi pescuit şi 578 din construcţii. Cele 12.603 companii au o cifră de afaceri de aproximativ 178,48 miliarde de euro, un profit din exploatare de circa 14,87 miliarde de euro şi 1.340.310 de salariaţi.