Nici cea de-a treia încercare a francezilor de la Vinci se pare că nu are sorți de izbândă. Contractul pentru autostrada Comarnic-Brașov, primul proiect care urma să se facă în baza unui contract de concesiune, adică pe banii constructorului, nu a fost semnat nici acum, după 10 luni de la desemnarea constructorului.
Mai mult, conform ultimelor discuții pe marginea acestui subiect există indicii clare că înțelegerea cu Vinci-Strabag-Aktor, consorțiul desemnat câștigător în decembrie 2013, va pica.
Primul și cel mai important indiciu că autostrada Comarnic-Brașov nu va fi realizată de consorțiul menționat mai sus constă în faptul că proiectul trebuie inclus în deficitul bugetar.
Potrivit unor surse din cadrul Ministerul Transporturilor, până în prezent, reprezentanții Eurostat nu au fost de acord ca acest proiect să nu apară în deficitul bugetar. Ministrul transporturilor, Ioan Rus, declara în luna august, la adevarul.ro, că din punct de vedere al traficului, Comarnic-Brașov se califică pe prima poziție pentru a deveni autostradă, însă “ne încurcă deficitul bugetar”. “Să zicem că ei fac autostrada în patru ani și costă 2 miliarde de euro și noi le-o plătim în 25 de ani. Una e să îmi pună în deficit 500 de milioane de euro pe an în patru ani și alta e să îmi treacă 70 de milioane de euro pe mai mulți ani. Pentru că așa îmi impactează bugetul, trebuie să reducem alte cheltuieli din alte părți”, spunea Ioan Rus, în urmă cu două luni.
Al doilea indiciu este sursa de finanțare. Surse din cadrul CNADNR, ne-au precizat, la finele lunii trecute, că reprezentanții consorțiului nu au reușit să obțină finanțarea necesară pentru acest proiect. “Vinci a reușit să obțină angajamente clare de finanțare pentru demararea lucrărilor, însă nu pentru toată suma. Ei speră ca în termen de 1-2 luni să resolve această problemă”, ne-au precizat sursele din CNADNR.
Un alt indiciu este modificarea traseului și obținerea avizului de mediu. Economica.net arăta în urmă cu câteva zile că proiectul a suferit modificări de traseu, ceea ce înseamnă că este necesară actualizarea Acordului de Mediu.
Includerea autostrăzii Comarnic-Brașov în categoria proiectelor care vor fi realizate cu FONDURI EUROPENE, așa cum apare în Master Planul General de Transport , este cel mai concludent indiciu că înțelegerea cu francezii nu mai are șanse să fie dezvoltat. Acum autoritățile vor să-I convingă pe reprezentanții Comisiei Europene să finanțeze acest proiect.
“Într-o lună de zile, estimez eu, o lună şi ceva, să vină comentariile din partea Comisiei Europene”, spune Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, citat de digi24.ro.
Conform sursei citate, șefii de la Transporturi se pregătesc pentru un nou eşec al autostrăzii Comarnic- Braşov.
Prima încercare care a eșuat era înb anul 2004, în perioada Guvernării Năstase. A urmat apoi contractul din 2009 cu asocierea Vinci-Aktor, iar acum cea de-a treia, tot cu francezii.
Și a treia încercare e cu ghinion pentru Narcis Neaga
Actualul director general al CNADNR, Narcis Neaga, a fost omul care s-a ocupat de toate cele trei concesionări, așa cum reiese și din CV-ul actualului director general. Neaga avea mari speranțe că de data aceasta va reuși, însă șansa se pare că nu este de partea lui.
La finele lunii mai, Narcis Neaga declara că în luna iulie contractul de concesiune pentru autostrada Comarnic-Braşov va fi semnat. 'Contractul de concesiune va fi semnat în luna iunie. S-a găsit cea mai mare parte din finanţarea necesară', a afirmat Neaga, așa cum a scris Capital aici.
'Infirm toate zvonurile cu privire la retragerea Vinci. Contractul se va semna în mai puţin de o lună', a subliniat Narcis Neaga. Oficialul CNADNR a precizat că lucrările vor începe după încă o lună de la semnarea contractului. 'Autostrada va fi realizată în etape. Vom şti termenul de finalizare după semnarea contractului, la fel şi costurile, în funcţie de negocieri', a arătat acesta.
Și premierul Victor Ponta era la fel de convins, la începutul anului, că lucrările vor începe pe 20 aprilie 2014. El anunța că în 2016 vom putea circula pe autostradă, cel mai târziu în 2017.
Întrebat ce fel de garanții are că de această dată constructorul chiar va începe lucrările, premierul a răspuns sec: „Alt guvern“. Mai mult, Victor Ponta crede că „faptul că nu primesc niciun leu până nu termină autostrada îi va determina pe constructori să termine lucrările pentru a primi banii“, scria capital.ro în luna ianuarie.
Tot atunci, Ponta a precizat că s-a stabilit un nivel al taxei de 5,7 lei fără TVA, adică 7 lei pentru un autoturism care circulă de la Comarnic la Brașov, iar din banii adunați la buget se vor plăti sume regulate către constructor.
Cifrele și sumele anunțate de autorități nu prezintă întreg aranjamentul financiar, iar costul final al autostrăzii ar putea ajunge chiar și la 5 miliarde de euro pe întreaga perioadă de concesionare de 29 de ani (3 ani de construcție și 26 de operare). Autoritățile sperau ca din taxă să colecteze mare parte din sumele datorate constructorului, însă datele de până acum arată că statul va fi nevoit anual să scoată bani grei din buget pentru a achita nota de plată. În primul rând, din taxă nu se pot colecta în primii doi-trei ani de exploatare, adică 2017 – 2018, mai mult de 15 milioane de euro, la o medie zilnică a traficului de 20.000 de autovehicule. „Riscurile pe deficitul bugetar sunt uriașe“, spunea atunci Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor, precizând că există un mare pericol pentru celelalte investiții.
„Un nou contract marca Bechtel“
„Premierul ne anunță senin că a cerut Eurostat să nu fie luat în calcul la deficit, de parcă Eurostat e o instituție care poate fi păcălită de minciunile lui Șova și Ponta. Și Eurostat și românii își vor da seama că trebuie plătite sute de milioane de euro de la bugetul de stat în fiecare an“, spunea și Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor. „Dacă USL ar fi continuat refacerea studiului de fezabilitate așa cum am început în 2012 am fi avut acum un proiect la un preț corect, cu un amplasament clar stabilit. USL în schimb a preferat un traseu modificat după ureche, fără vreun studiu în prealabil. Riscăm însă să ajungem din nou ca în cazul Bechtel cu un proiect fără costuri clare, dar la care trebuie să achităm anual nota de plată“, mai spunea atunci Nazare.