Călin Georgescu, asociat cu o mișcare fascistă istorică
Etichetat drept extremist de dreapta și chiar neolegionar, Călin Georgescu a fost asociat cu o mișcare fascistă istorică, dar abordarea sa a fost mult mai subtilă decât simpla replicare a ideologiilor din perioada interbelică.
Un interviu cu istoricul franco-român Traian Sandu, expert în fascismul românesc, oferă o perspectivă mai detaliată asupra acestui fenomen, arată rfi.ro.
Extrema dreaptă în România: O forță electorală în expansiune
Traian Sandu remarcă faptul că extrema dreaptă din România este mai puternică electoral decât în orice altă perioadă de după tranziția către democrație.
Deși există o lege care interzice glorificarea figurilor vinovate de crime de război și promovarea doctrinei fasciste, referințele istorice la perioadele interbelice și la regimurile colaboraționiste cu naziștii sunt încă prezente.
Cu toate acestea, figurele politice de extremă dreapta, precum Diana Șoșoacă, sunt subiectul unor proceduri legale pentru astfel de comentarii revizioniste, în timp ce Călin Georgescu reușește să abordeze aceste teme într-un mod mai subtil.
O abordare subtilă a fascismului istoric
Călin Georgescu provine dintr-o stângă ecologistă și social-democrată, având legături cu fostul președinte Ion Iliescu.
Deși mobilizează o bază naționalistă, Călin Georgescu nu face apel direct la simboluri sau ideologii extremiste. În schimb, el reamintește publicului că România se află la marginea sistemului politic dominat de elitele pro-europene și pro-NATO, adresându-se celor care consideră că extinderea Europei neoliberale a transformat România într-o periferie imperială.
Georgescu folosește un limbaj politic care se apropie de un populism „pujadist”, cu o atenție specială acordată micilor proprietari și o dorință de a proteja forța de muncă românească de dominația capitalului occidental.
În programul său, se regăsesc și teme ecologiste, ca răspuns la dezastrele industriale care au afectat România, în special în urma poluării provocate de minerit.
”Din 2015, există o lege care interzice glorificarea figurilor vinovate de crime de război sau genocid, sau promovarea doctrinelor fasciste. Referințe continuă să se facă, dar ele trebuie, prin urmare, să fie discrete, cel puțin pentru candidații care vor să fie prezentabili.
Diana Șoșoacă [președinta partidului SOS România – n.r.], de exemplu, este urmărită penal pe aceste motive. Nu este cazul lui Călin Georgescu. El provine dintr-o stângă ecologistă, sau chiar social-democrată, întrucât fusese prieten cu campionul acestei familii, Ion Iliescu, atunci când acesta a fost reales președinte al țării în 2000, tocmai împotriva unui candidat de extremă dreapta (Corneliu Vadim Tudor, n.r.).
Călin Georgescu a mobilizat într-adevăr pepiniera naționalistă istorică, dar într-un mod subliminal. Cu un obiectiv esențial: să reamintească publicului că se află la marginea sistemului politic actual, dominat de elitele pro-europene și pro-NATO. El face apel la toți cei care cred că România nu a beneficiat de extinderea Europei neoliberale spre Est, care a devenit o periferie imperială.
Pentru istoric, un lucru este frapant în utilizările contemporane ale fascismului istoric: referirea la Corneliu Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, este adesea amestecată cu referirea la Ion Antonescu, „Pétain-ul român”. Este o mișcare îndrăzneață, având în vedere că Antonescu, care a fost un reacționar de dreapta, dar nu un fascist, a suprimat Garda de Fier.
În imaginarul românesc, acest amestec funcționează de fapt ca o referință anti-comunistă. Dar și aici, lucrurile se complică atunci când realizezi că Ceaușescu a scos din închisoare membri ai Mișcării Legionare și i-a folosit pentru a-și construi sinteza națională comunistă, care a servit la legitimarea sa în relațiile cu Moscova”, spune istoricul Traian Sandu, profesor asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle.
Referințele subliminale la fascismul istoric
Chiar dacă Georgescu nu promovează deschis ideologia fascistă, există câteva referințe subtile care pot atrage atenția observatorilor.
Una dintre acestea este numele asociației sale, „Pământul strămoșesc”, care coincide cu titlul unui ziar istoric al Mișcării Legionare.
De asemenea, un videoclip în care Georgescu apare călare a stârnit asemănări cu imagistica lui Corneliu Codreanu, liderul Mișcării Legionare, care utiliza o imagine similară pentru a mobiliza populația rurală în perioada interbelică.
Deși mulți au asociat această imagine cu liderul rus Vladimir Putin, pentru românii familiarizați cu istoria interbelică, referințele la Codreanu sunt evidente.
”Nu chiar prin conținutul programului său. Acesta reflectă o poziție „pujadistă de stânga” (Pierre Poujade, politician populist francez, 1920 – 2003, n.r), cu o atenție deosebită acordată micilor proprietari români, comercianților și meșteșugarilor, și o dorință declarată de a proteja forța de muncă românească de dominația capitalului occidental. O dimensiune ecologică este de asemenea prezentă, ca răspuns la faptul că țara a fost marcată de dezastre majore, în special din cauza industriei miniere, care a poluat puternic apele românești.
Pe de altă parte, două referințe sunt evidente. Prima este numele asociației de care este legat site-ul pe care se găsește programul lui Georgescu. Se numește Pământul strămoșesc (Pământul strămoșesc), care este titlul unui ziar istoric al mișcării legionare. Oamenii cultivați știu despre ce este vorba. A doua a fost când Georgescu, sportiv la 62 de ani, a apărut într-un videoclip călare. În lumea occidentală, toată lumea a văzut în asta o referire la Putin, dar imaginea se referea mai ales la Codreanu.
Pentru a mobiliza populația rurală în anii 1920 și 1930, Codreanu a făcut de asemenea referiri, în acest caz la figura tradițională a Făt-Frumos. El apărea într-un costum alb, pe un cal alb, însoțit de ceata sa de legionari, ei înșiși în cămăși albe sau verzi, cu o pană în pălărie, ca în basme. Atunci când Georgescu se plimbă și este filmat într-un decor similar, evocă în mod evident această amintire, chiar dacă s-a făcut că plouă atunci când un jurnalist român l-a întrebat despre referințele sale televizate”, continuă acesta.
