Cristian Tudor Popescu a criticat dur declarațiile lui Ion Țiriac referitoare la NATO și cheltuielile militare ale României. Gazetarul a adus în discuție colaborarea fostului tenismen cu Securitatea, ironizând rolul său în această instituție și sugerând posibile legături cu KGB-ul.

Țiriac despre NATO: „Nu am nevoie de buget militar”

Într-o postare pe Facebook, intitulată sugestiv „Titi Țiriac n-are nevoie de NATO”, Cristian Tudor Popescu a reacționat la afirmațiile controversate ale lui Ion Țiriac.

În cadrul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”, fostul sportiv și om de afaceri și-a exprimat dezacordul față de cheltuielile militare ale României și prezența NATO.

„Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, buget militar, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos”, a declarat Țiriac.

CTP a ironizat rapid această poziție, comentând că sănătatea unui popor nu protejează de agresiuni militare.

„Când când te trimit în lagăr sau te împușcă în ceafă, medicii Kremlinului recomandă să ai o bună stare de sănătate. Așa că, într-adevăr, ce nevoie avem de NATO și baze militare în România? Să tăiem bugetul Apărării și să investim în sport, cum îndeamnă dl Titi Țiriac.

Se știe că rușii nu te atacă cu tancuri și rachete, eventual nucleare, ei te întreabă dacă vrei război sau nu, și, în caz că nu vrei ei organizează o competiție polisportivă și cine câștigă, ăla e.”, a spus gazetarul.

El a sugerat sarcastic că Rusia nu atacă militar, ci preferă să organizeze competiții sportive, în care învingătorul câștigă fără violență.

Țiriac și relația cu Securitatea

În cadrul aceleiași postări, Cristian Tudor Popescu a readus în atenția publicului recrutarea lui Ion Țiriac de către Securitate în 1963. Potrivit gazetarului, Țiriac a avut numele de cod „Titi Ionescu” și a fost recrutat pentru a încadra „informativ sportivi și delegați străini suspecți care vin în România”.

Cu toate acestea, Popescu a amintit că, deși activitatea sa nu a fost considerată eficientă de către Securitate, ar fi putut fi mai „performant” în raport cu KGB-ul.

„Acum însă, mă bate gândul că Titi o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB”, a declarat ironic gazetarul.

CNSAS: Țiriac nu a colaborat cu Securitatea

Deși speculațiile privind rolul său în Securitate au persistat, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a concluzionat că lui Ion Țiriac nu i se poate imputa calitatea de colaborator al fostei instituții opresive. Documentele arată că Țiriac a fost recrutat, dar colaborarea sa s-a încheiat după trei ani din cauza „relei-voințe” manifestate.

La 24 de ani, Ion Țiriac își făcuse deja un nume în lumea tenisului, fiind supranumit de presa internațională „Tennis Guru”. Însă, destinul său l-a condus către colaborarea cu una dintre cele mai opresive instituții ale regimului comunist – Securitatea.

Deși a semnat două note informative despre sportivi străini, CNSAS a subliniat că aceste informații nu au provocat prejudicii, iar Ion Țiriac nu a denunțat activități contrare statului comunist.

Notele informative ale lui Țiriac: de la sportivi la povești banale

În notele informative redactate pentru Securitate, Ion Țiriac a relatat discuțiile purtate cu tenismenii sud-africani Abe Segal și Gordon Forbes. Cei doi au venit în România, în vara anului 1963, pentru Cupa Davis, unde au concurat împotriva echipei românești. Țiriac, alături de Alexandru Bardan, a câștigat meciul de dublu împotriva sud-africanilor, scor 3-2.

În aceeași perioadă, Țiriac a furnizat Securității o notă scrisă, detaliind fiecare mișcare a colegilor săi sud-africani.

„M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul.

Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor care au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia, am fost căutat de tovarăşa M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine”, a scris Țiriac.

Aceasta relatare continuă cu descrierea unor simple urări de bine între sportivi și familia tovarășei M.O.

Mișcările sud-africanilor Segal și Forbes sunt înregistrate și într-o altă notă. „Să-l duc tovarășei O”, au spus despre un mantou primit în Anglia, dar Ion Țiriac nu l-a livrat.

Ulterior, Țiriac a furnizat și alte detalii despre experiențele sale din Anglia, unde a întâlnit foști colegi de sport. „Tot în timpul șederii mele în Anglia i-am întâlnit pe foștii mei colegi de sport – B.N. și soția lui, M.N.”, relata Țiriac. Aceste întâlniri nu au fost considerate relevante pentru securitate, deși Țiriac a menționat și profesiile lor.

Eșecul colaborării și monitorizarea ulterioară

Colaborarea lui Ion Țiriac cu Securitatea nu a fost considerată de succes, fiind încheiată în 1966 din cauza „relei-voințe”.

„De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (…). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (…) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C.”, consemnează dosarul său.

După încetarea colaborării, Țiriac a trecut de la statutul de agent sub numele de cod „Titi Ionescu” la cel de persoană urmărită sub numele de „Tănase”.

Monitorizarea sa a fost justificată de necesitatea de a cunoaște natura legăturilor sale externe și a relațiilor cu rudele soției din Republica Federală Germania.

CNSAS: Ion Țiriac nu poate fi considerat colaborator

Verdictul CNSAS a fost clar în ceea ce privește calitatea de colaborator al lui Ion Țiriac. Deși a semnat două note informative, acestea nu au afectat pe nimeni și nu au implicat denunțuri împotriva statului comunist.