Dan Dungaciu a făcut mai multe declarații despre Călin Georgescu. Sociologul și analistul geopolitic a făcut o comparație între situația din România și cea din Statele Unite, unde acuzațiile privind interferențele străine în alegeri au fost, în opinia sa, mai degrabă un simptom al unor probleme interne decât o cauză a acestora.
Analistul a oferit o explicație pentru susținerea din spatele lui Călin Georgescu
Analistul a argumentat că, dacă astfel de interferențe ar fi fost suficient de puternice pentru a influența alegerile dincolo de impactul mass-mediei tradiționale, ar fi indicat o criză profundă a sistemului politic.
„Eu am publicat un material foarte amplu despre sindromul Georgescu, în care încercam să explicăm cât ne-am priceput noi cam ce s-a întâmplat în România. Comparația pe care ați făcut-o e perfect valabilă și pentru America.
Când au acuzat interferența rusească, dacă o astfel de intervenție reușește să depășească mainstream media, Washington Post, toate rețelele care atunci erau în mâna lor, tot Hollywood-ul, înseamnă că desființăm statul. Cam asta e problema. Sindromul Trump a fost acolo. Trump a fost răspunsul la o criză pe care s-au făcut că nu o văd sau poate n-au văzut-o”, a explicat analistul pentru Gândul.
Dintr-o perspectivă geopolitică, Dungaciu a explicat că actorii externi, cum ar fi Rusia și China, nu creează aceste probleme, ci mai degrabă profită de slăbiciunile deja existente ale statelor pentru a-și avansa propriile interese. Aceștia nu acționează direct prin fraudă electorală, ci speculează momentele de instabilitate politică și economică pentru a-și extinde influența.
„Dacă o vedeau rușii cu ajutorul chinezilor, cu cine vreți dumneavoastră… Rușii și chinezii, dacă vreți, ei intră pe problemele deja create, ei pescuiesc, n-au furat voturi. Ei pescuiesc banii lui Călin Georgescu. Da, așa și ăia două milioane care l-au votat pe Călin Georgescu”, a mai spus el.
Dungaciu a subliniat că acest fenomen reprezintă o tendință mai amplă în rândul populației
Analistul a atras atenția că fenomenul „Sindromului Georgescu” a fost ignorat mult timp de elitele politice și mass-media din România. Deși semnele acestuia erau vizibile încă din 2017-2018, fiind reflectate în sondaje, nu au fost luate în serios. Potrivit lui Dungaciu, în acea perioadă, o proporție semnificativă a electoratului, estimată la 30-40%, nu se regăsea în niciun partid politic și căuta un alt tip de mesaj.
„Problema noastră cu sindromul Georgescu este că noi n-am reușit să îl vedem din timp. Noi l-am observat încă din 2017-2018, îl vedeam în sondaje și am spus-o public. În acea perioadă, 30-40% din electoratul românesc nu se regăsea în niciun partid și căuta un alt tip de mesaj. Mainstream-ul românesc a zis că acel electorat nu există”, a subliniat analistul.
Dungaciu a subliniat că acest fenomen nu este legat strict de o persoană, ci reprezintă o tendință mai amplă în rândul populației, care se simte nereprezentată de opțiunile politice actuale. În acest context, ascensiunea unor figuri precum Călin Georgescu a fost mai degrabă un efect al nemulțumirii generale, decât o cauză a acesteia. Electoratul a reacționat astfel la o realitate politică în care nu se mai identifică cu partidele tradiționale și își caută noi repere.
„Este vorba despre o reprezentare a unui sindrom, nu despre persoana în sine. Atunci se vedeau 30-40% dintre români care nu se regăseau în niciun partid și căutau un alt mesaj. Georgescu a fost întruchiparea acestui val. Oamenii au răspuns acestei realități politice”, a conchis analistul.
