O echipă de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite au făcut descoperirea momentului. Potrivit acestora, infectarea cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanşa un răspuns ”de dereglare imunitară” care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome.

Descoperirea cercetătorilor a fost publicată de Journal of Translational Medicine, relatează Science Daily. Potrivit sursei citate, în momentul în care oamenii ajungă să fie infectați cu un alt virus patogen, corpurile lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele.Pe de altă parte, există și cazuri în care oamenii produc autoanticorpi, ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi, arată sursa citată.

Referitor la persoanele infectate cu noul coronavirus, cercetătorii au descoperit că cele trecute prin boală prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet. Trebuie menționat faptul că înainte de efectuarea acestui studiu, cercetătorii ştiau deja că în cazurile grave de COVID-19 sistemul imunitar poate fi atât de stresat încât să producă autoanticorpi.

Cât timp rezistă autoanticorpii

Trebuie menționat și faptul că acest studiu este primul care raportează nu doar prezenţa unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecţie uşoară sau asimptomatică, ci şi persistenţa acestora în timp.

Coautoarea studiului a dezvăluit că noua descoperire prezintă caracterul unic al acesti boli și poate fi folositoare mai târziu. ”Aceste descoperiri ajută la explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19”, a declarat Justyna Fert-Bober, cercetătoare în cadrul Cedars-Sinai Smidt Heart Institute şi coautoare a studiului.

Totodată, ea a mai adăugat că toate aceste tipare la nivel imunitar sunt esențiale în cazul simptomelor la anumite persoane infectate.

”Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus ea.

În ceea ce privește realizarea studiului, pentru a aduna probe și pentru a avea rezultate corecte, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2.

Astfel, specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi.

La ce persoane au fost identificați

De menționat este faptul că, o parte dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă. Coautoarea studiului a vorbit despre această constatare. Ea susține că au fost semnalate mai multe activități ale autoanticorpilor.

”Am identificat semnale ale activităţii autoanticorpilor care sunt de obicei asociate inflamaţiei cronice şi leziunilor ce implică anumite sisteme de organe şi ţesuturi, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos”, a declarat Susan Cheng din cadrul aceluiaşi institut de la Cedars-Sinai şi coautoare a studiului.

Totodată, aceasta a mai subliniat faptul că o altă parte dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.

”Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecţiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei”, a spus Fert-Bober. ”Pe de altă parte, este totodată oarecum de aşteptat, având în vedere tot ceea ce cunoaştem despre faptul că bărbaţii sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a adăugat ea.

Având în vedere noile rezultate obținute, autoarea studiului spune că echipa de cercatare are în plan să extindă acest tip de studiu
astfel încât să identifice tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenţi şi care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată.

”Dacă putem înţelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi şi modul în care infecţia cu SARS-CoV-2 declanşează şi conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităţilor de tratare şi chiar de prevenire a dezvoltării acestor efecte la persoane cu risc”, a spus Cheng.