Furia lui Vladimir Putin este cât se poate de reală. După cum observă comentatorul politic Ivan Krastev, ”ipocrizia Occidentului a devenit pentru el o obsesie”, potrivit unui comentariu publicat de Financial Times.

Guvernul rus, specializat în minciuni, SUA și aliații lor, specializați în ipocrizie

Ipocrizia și minciuna nu sunt același lucru. Distincția poate părea de ordin semantic, chiar frivolă, dar contează enorm.

Guvernul rus este specializat în minciuni, insistând la infinit că nu a invadat Ucraina, că nu l-a otrăvit pe liderul opoziției, Alexei Navalnîi, că nu a avut nimic de-a face cu doborârea zborului avionului MH17 în regiunea Donețk și nici că armata sa ar fi comis crime de război, arată Financial Times. 

Spre deosebire de Rusia, SUA și aliații săi sunt specializați în ipocrizie. Cel mai mare cusur al Occidentului este acela de a proclama un ideal sau o politică și apoi a le aplica cât mai inconsecvent. Altfel spus, țările occidentale se proclamă apărătoare ale drepturilor omului, dar concurează între ele pentru a vinde arme Arabiei Saudite.

Occidentul este în favoarea suveranității statelor, dar SUA, Marea Britanie și Franța au susținut o ”intervenție umanitară” în Libia care a dus direct, și chiar în mod deliberat, la schimbarea regimului și la moartea violentă a liderului libian, Muammar Gaddafi. Țările occidentale se pronunță ferm împotriva proliferării nucleare, dar fac o excepție când vine vorba de Israel și India, nu și în cazul Iranului.

Occidentul este un „imperiu al ipocriziei”, iar Rusia este adevăratul „imperiu al minciunilor”. Și când vine vorba de un test de forță între sisteme, ipocrizia funcționează mai bine decât minciunile directe.

Într-un imperiu al ipocriziei, dezbaterea deschisă și critica sunt încă posibile

Într-un imperiu al ipocriziei, dezbaterea deschisă și critica sunt încă posibile. Se fac greșeli și se comit infracțiuni. Dar acestea pot fi semnalate, fie prin anchete oficiale, fie printr-o presă liberă.

New York Times tocmai a câștigat un premiu Pulitzer pentru o investigație minuțioasă asupra războiului cu drone dus de America și a numărului imens de victime civile. Răspunsul Pentagonului a fost să mulțumească ziarului care a dezvăluit aceste lucruri și să promită schimbare.

În schimb, în Rusia nimeni nu va câștiga vreun premiu pentru o anchetă asupra crimelor de război comise la Bucea. Orice jurnalist destul de curajos pentru a face asta ar ajunge direct la închisoare sau va sfârși între patru scânduri. În schimb, guvernul rus născocește minciuni – cum ar aceea conform căreia cadavrele de pe străzile din Bucea au fost puse acolo de ucraineni.

O societate care se poate confrunta cu adevăruri dureroase nu este preferabilă doar din punct de vedere moral. De asemenea, este și mai eficientă.

”Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”

Problemele apar atunci când politica cere o minciună, dar o societate funcțională cere adevărul. Efectele corozive ale minciunii, din punct de vedere social, au fost surprinse perfect în celebra zicală sovietică „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”.

Pericolul unei politici bazate pe minciuni a fost demonstrat în Ucraina. Până în ultimul moment, Kremlinul a negat că ar fi planificat o invazie. Chiar și înalți oficiali ruși ar fi aflat adevărul abia cu câteva ore înainte ca tancurile să intre în țara vecină. Ba mai mult, în acest moment, un război la scară largă dus de Rusia trebuie numit „operațiune militară specială”.

Putin și Rusia plătesc acum un preț foarte mare pentru minciunile pe care Kremlinul le-a spus lumii și lui însuși. Visele lui Putin privind o victorie rapidă s-au prăbușit când au dat nas în nas cu realitatea.

Cele mai clare distincții între ”imperiul minciunii” rus și ”imperiul ipocriziei” Americii se află nu doar în ​​comportamentul lor dincolo de granițe, ci mai ales în ​​sistemele interne pe care le apără. Sistemul lui Putin se bazează tot mai evident pe minciună și represiune.

SUA este încă o țară liberă. Libertatea de exprimare este atât de bine împământenită în America încât nici măcar un Donald Trump reales nu ar putea insista, așa cum face Putin, că fiecare cetățean al țării sale trebuie să-i susțină minciunile, în caz contrar riscând pedeapsa cu închisoarea.