De mai bine de o luna toata presa, toti politicienii, toate cunostintele “dezbat” cu insufletire  fenomenul “coruptiei” la vama.  Societatea civila “indignata”, guvernantii “corecti” si  oamenii obisnuiti, furiosi si bucurosi in acelasi timp, condamna in cor pe “hotii de la vama”. Lasa ca bine le-a facut. Cate unul se trezeste si mai zice ca sunt si politistii de la frontiera vinovati, nu numai vamesii. Politisti sunt mai multi arestati “saracii”. Dar totusi vamesii, care sunt mai putini arestati, sunt cei mai rai. Dar lasa ca o sa ii ia si pe ei, pe toti, ca nu se mai satura. Altii zic ca de fapt fura toti si dau mai departe si la “altii”, ca altfel nu i-ar tine nimeni in functie. Se dau de ceasul mortii cu toti sa afle cine e “regina”. Zic astia ca e o regina care conduce “regatul vamesilor”. S-a dat si un premiu de 10.000 de euro pentru cine descopera identitatea “reginei”. Premiul s-a dat, dar cine e “regina” nu s-a lamurit.  Dar nu-i nimic mergem mai departe.  Astia, vamesii astia, au furat toti in ultimii douazeci de ani… S-au imbogatit….  Au vile si averi si masini scumpe.  Altii zic, lasa ca fura si ei, ce sa faca, ca au salariu mic. Ba nu fura toti, dar totusi mai primesc si ei cate o spaga acolo. Una mica, dar tot spaga.  Si din aia trebuie sa dea mai sus. Totusi, pana la urma  Statul e de vina ca stie si ii lasa special sa cada in “pacat” ca sa fure pentru “astia”, nu pentru el, “saracu’” Stat, ca de aia nu avem noi bani de pensii… Dar o sa se cerceteze si spaga mare, ne linisteste presedintele. O sa vada ei atunci… vamesii. Si toata lumea se va bucura, si vom avea de toate, si vom iesi din criza si nu o sa mai avem nici vama, nici vamesi, nici coruptie…
Eu, care sunt la pensie de aproape doi ani reactionez cu rezerva la acest subiect. Nu sunt nelinistita, nu sunt indignata. Ce-mi pasa mie, bine ca am scapat. Am avut noroc ca m-am pensionat de la vama dupa aproape treizeci de ani de munca in aceasta institutie a Statului.  Nu ca subiectul nu m-ar interesa ci pur si simplu ma preocupa mai mult ce se va intampla daca l-ar da afara pe sotul meu la reorganizarea acestei institutii, la care lucreaza si el de vreo saptisprezece ani.  Ce vom face?  Avem noroc ca va putea iesi la pensie anticipat. Cu ceva noroc va primi o mie de lei pensie. La fel ca B. care oricum a fost mai ceva ca barbatul meu, a fost chiar director  intr-un timp la vama. Si ce B. nu se descurca cu pensia lui de o mie de lei? Noroc ca nu are vila ca nu i-ar ajunge pensia nici de lumina. Si el e singur. Noi suntem doi. Lasa ca cu cei o mie sapte sute de lei ai mei ne vom descurca… Ma gandesc ca totusi ne va fi  mai greu cu banii, dar  ce conteaza, important e sa fim sanatosi…Adica macar sa avem bani de “sanatate” ca suntem si noi cam trecuti…Bine ca nu avem nici noi vreo vila ca altfel…Si la tara vom merge mai rar ca s-a scumpit benzina… Si nici bani economisiti nu prea avem… Daca am fost prosti. Mai ales eu, dupa cum zice barbata-miu. Ca el daca era in locul meu… El si acum daca ar putea, ar face si ar drege…Eheee!… Noroc ca de ani buni lucreaza intr-un compartiment in care nu are de rezolvat decat hartii de care nu are nimeni trebuinta. Da ce sa faci asta e cerinta U.E…
Chiar, ia sa-l sun eu pe B. sa vad ce mai face.  B. citeste ca de obicei. Zice ca a fost luna asta, februarie  mai scurta si i-au ramas bani sa-si cumpere o carte noua. Il intreb ce zice de povestea asta cu vama. Ii bag in p…masii, zice B. Eu sunt necajit ca m-a sunat “sora lu’ batrana” sa ma intrebe daca nu am si eu probleme cu scandalu asta de la vama. Daca si ea, care ma stie de-o viata, se intreaba, oare ce-o fi in mintea altora. Sigur nu se refera la mintea mea. Nu bineinteles, ma gandesc eu, ca eu “stiu”… Da. Eu stiu ca am lucrat cu el ani buni. Si cu D. Si el e la pensie… Si cu alti colegi. Am lucrat si in astia douazeci de ani de cand fura toti, dar  si inainte, pe timpul comunistilor… Pai vezi, zice B., am ajuns ca aia din bancuri: si corupti, si cu banii luati… Ei, zic eu: parca nu stim ca trebuie sa ne “ducem  crucea”? Doar am lucrat la institutia  pacatosilor cum zice Biblia, unde…faci…nu faci…vremea spagii trece…. B. are totusi umorul lui.  Ma gandesc si eu.  Ce parca pe mine nu m-a sunat sora-mea razand sa ma intrebe ce parere am despre “astia”? Si parca numai ea. Toata lumea care ma stie isi aduce aminte de faptul ca si eu am lucrat la vama… Pana si N. de la tara m-a sunat sa vada ce mai fac… Ce sa fac? Asa si asa. Cu ale mele. Ma intreaba asa intr-o doara daca ii cunosc pe astia de care se vorbeste la televizor? Pe unii da, pe unii nu, zic eu.  Noi, adica eu si sotul meu avem probleme? Nu, noi nu avem probleme. Daca nu am avut treizeci de ani nu avem nici acum, zic eu. Probleme, bineinteles.  Putem dormi linistiti ca altii ne vegheaza somnul… precum FNI-ul… Am primit azi de la o prietena de-a mea un articol aparut pe net despre “spaga  la vama”. M-am intrebat daca nu cumva si ea crede ca si eu…si noi… Nu, nu se poate, ea ma cunoaste foarte bine… Scria in articolul ala despre sume uriase, despre oameni de la putere, despre conturi in strainatate. Cat o fi adevarat din toate astea? Ma intreb si eu? Nu pot sa imi dau seama… Nu, eu nu pot sa vorbesc decat despre “spagile” mele. Dar asta, alta data…