Curtea Constituţională a decis joi că nu poate fi trecută în legea fundamentală interdicţia amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie. Surse din interiorul CCR au oferit explicații cu privire la decizia Curții.
Curtea Constituţională a decis joi că nu poate fi trecută în legea fundamentală interdicţia amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie.
”Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală a acestora în privinţa anumitor infracţiuni.”, se precizează în comunicatul de presă al CCR.
Conform surselor din interioriul CCR ”amnistia şi graţierea sunt drepturi de clemenţă ale Preşedintelui şi ale Parlamentului”. Legiuitorul și președintele aleg dacă vor sau nu să dea acest drept de clemență, nu trebuie să existe o lege sau o modificare a Constituţiei.
„Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor.”, transmite Curtea în acelaşi comunicat de presă.
În privința Parlamentului și a posibilității acestuia de a legifera interzicerea amnistiei şi graţierii, unul dintre magistrații constituționali susţine că o astfel de lege ar fi neconstituţională. CCR ar fi putut valida însă o lege prin care să fie interzisă doar amnistia, nu și grațierea unor fapte de corupție, pentru o anumită perioadă de timp.
Decizia a fost luată joi de judecători cu unanimitate, fiind 8 voturi în acest sens. Din cei 9 judecători CCR a lipsit Simina Tănăsescu, proaspăt numită judecător CCR de preşedintele Klaus Iohannis.