Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis că amnistia și grațierea sunt luate în calcul în calitate de ”ultima soluție pentru corectarea unor abuzuri”. În România, conform datelor transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor, în închisorile din România există 232 de persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție sau conexe infracțiunilor de corupție.
Care este situaţia condamnărilor pentru cazuri de corupţie
– 36 condamnaţi pentru luare de mită;
– 20 condamnaţi pentru dare de mită;
– 41 condamnaţi pentru trafic de influenţă;
– 6 condamnaţi pentru cumpărare de influenţă;
– 35 condamnaţi pentru abuz în serviciu;
– 94 condamnaţi în baza Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
La condamnările de mai sus se mai adaugă un număr de 12.000 de persoane care au sentințe de până în 5 ani de închisoare
– 2.007 persoane sunt arestate preventiv sau condamnate în prima instanţă;
– 562 persoane au condamnări până într-un an de închisoare;
– 1.753 persoane au condamnări între un an şi 2 ani;
– 7.140 persoane au condamnări între 2 ani- 5 ani;
– 3.146 persoane au condamnări între 5 ani- 10 ani;
– 2.087 persoane au condamnări între 10 ani- 15 ani;
– 1.207 persoane au condamnări între 15 ani- 20 ani;
– 884 persoane au condamnări peste 20 ani;
– 156 persoane au condamnări pe viaţă.
Ce a spus ministrul justiţiei, Tudorel Toader, despre amnistie şi graţiere, luni
”Dacă există alte soluții legislative, evident, de îndreptare a abuzurilor comise, evident și normal s-a exprimat acordul cu respectivele soluții. Dacă nu, s-a agreat ideea că amnistia, grațierea să fie ultima soluție de îndreptare a respectivelor abuzuri. Ne aflăm în acest stadiu”.
Ce precedente există în privința actelor de grațiere și amnistie
Nu este prima oară când Guvernul pune problema graţierii şi amnistiei. În primăvara anului 2017, pe motiv că „gradul de încărcare al nivelului penitenciarelor este foarte mare”, Guvernul a dat o ordonanţă pentru graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani pentru anumite tipuri de infracţiuni. Ulterior, ordonanţa a fost votată în Parlament.
Tot atunci, Florin Iordache – care încă avea funcţia de ministru al justiţiei – precizase că: “Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar graţierea este un fenomen.”
Tot Ziare.com relatează că decizii de graţiere şi amnistie au mai fost luate în trei rânduri. Prima dată în timpul perioadei Ceauşiste, iar următoarele în anii 1990 şi 2002. În cazurile celor două din urmă au fost, însă, excluşi din rândul beneficiarilor persoanele condamnate pentru fapte de corupţiei, precum și pentru infracţiunile de omor, tâlhărie şi viol, conform Ziare.com.