Este vorba despre Dănuț Andrușcă, ministrul Economiei. Deși nu s-a evidențiat în presă și este un personaj aproape necunoscut, ministrul a reușit să facă parte din Guvernul Dăncilă chiar de la primul mandat de parlamentar.
Cum i s-a propus să devină ministru al Economiei?
„Eram într-o mănăstire din Neamț atunci când am fost sunat de la București pentru a fi anunțat că voi fi desemnat ministru. Sunt om un care crede în simboluri și sunt convins că Dumnezeu le așează pe toate așa cum este mai bine, de aceea am spus de fiecare dată și repet și cu această ocazie, faptul că pentru mine este o onoare să pot lucra pentru țara mea”, a spus Andrușcă pentru Evz.
Referitor la legenda care a circulat în ultimele luni, ministrul a afirmat că nu a deținut nicio vulcanizare.
„Hai să lămurim un lucru: nu am avut niciodată o vulcanizare, nu că ar fi vreo rușine. Cred că toți cei care au început să facă glume despre vulcanizări, după niște declarații ale unui fost coleg, să nu uite să-și schimbe cauciurile de iarnă că tot vine iarna, iar atunci când se duc la vulcanizare ar trebui să se simtă rușinați dacă au râs de această meserie. Am avut o fabrică de producție a produselor din cauciuc, am angajat peste 250 de oameni și sunt mândru că am putut să ajut niște oameni să pună o pâine pe masă. Afaceri am făcut de tânăr. Am avut firmă în anii 1990 și am muncit mult pentru firma mea”, explică ministrul. La afaceri spune că a renunţat în 2012, când a intrat în politică.
Mininstrul a vorbit și despre industrie, dar și despre banii alocați Minister pentru proiectele militare.
”Pentru Guvernul României apărarea și securitatea națională este o prioritate incontestabilă. Dovadă în acest sens stă faptul că România este unul dintre puținele state care au alocat 2% din PIB pentru apărare. În acest context, sumele pentru investiții alocate de către Ministerul Economiei în industria noastră de apărare se ridică la 69 de milioane de lei în 2018, adică triplu față de 2017. Parteneriatele noastre din domeniu sunt de asemenea extrem de importante pentru economia românească și pentru securitatea națională. Sunt parteneriate cu companii de renume internațional, care confirmă angajamentele noastre internaționale și trans-atlantice. Un proiect demn de amintit este faptul că Romaero, companie din coordonarea Ministerului Economiei, este în curs de a deveni centru regional în Europa Centrală pentru echiparea și întreținerea elicopterelor americane Black Hawk.”, a spus acesta.
Oficialul a vorbit și despre marea reușită a Guvernului, recuperarea de la acționari privați a șantierului Mangalia.
”Recent, Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Șantierului Naval de la Mangalia de către Damen și Șantierul Naval 2 Mai, una dintre ultimele formalități care mai erau de îndeplinit. Ce trebuie reținut aici este că, datorită eforturilor făcute de echipa din Minister, statul a devenit majoritar, fără ca un singur leu să fie cheltuit de la bugetul de stat. Am salvat comunitatea locală din Mangalia și am readus sub controlul statului un obiectiv industrial de importanță strategică pentru România. Ce vă pot spune este că a fost într-adevăr o bătălie, cu tot felul de sabotori, care încercau, din motive numai de ei știute, să îngroape acest proiect. Nu voi oferi informații de culise, pentru că nu ar fi decent din partea mea. Știți, în Camera Deputaților, la ultima moțiune simplă, am vorbit despre „șobolănelile” din Ministerul Economiei, despre acele surse „bine-voitoare” care dezvăluie tot felul de lucruri nedestinate publicității. Ei bine, eu nu sunt ca ei, nu voi spune ceea ce nu poate fi spus public. Ce vă pot spune, în schimb, este că reușita preluării controlului asupra Șantierului Naval Mangalia este o dovadă că nu mă las nici descurajat, nici intimidat de trucurile celor care vor să-mi pună bețe în roate.”, a adăugat Andrușcă.
Ce se întâmplă cu construcția gazoductului BRUA și cum vor fi favorizați românii?
”Proiectul gazoductului Bulgaria– România–Ungaria – Austria, dezvoltat de Transgaz, cunoscut mai degrabă datorită prescurtării- BRUA, reprezintă una dintre cele mai importante investiții postdecembriste. La 4 ani de la proiectare, a fost începută implementarea acestuia, lucrările fiind în grafic de la un capăt la altul. BRUA ne va asigura conexiunile cu Ungaria și Bulgaria cu o capacitate de transport spre Ungaria de 1,75 miliarde mc/an, respectiv de 1,5 miliarde mc/an spre Bulgaria la finalizarea Fazei I şi cu o capacitate de transport spre Ungaria de 4,4 miliarde mc/an, respectiv de 1,5 miliarde mc/an spre Bulgaria la finalizarea Fazei II. Aceste cifre ne arată cu adevărat dimensiunile acestui proiect și felul în care se va schimba peisajul energetic în SudEstul Europei. În plus, pentru România va însemna o creștere a securității aprovizionării cu gaze naturale. BRUA oferă oportunitatea dezvoltării Sistemului Național de Transport (SNT) de gaze naturale, ceea ce va permite comunităților locale să se contecteze la SNT și să ofere românilor care trăiesc în aceste orașe sau comune gaz la aragaz, fără să mai fie nevoie de butelii. În plus, a creat locuri de muncă: pe cele 17 șantiere sunt implicați aproximativ 500 de muncitori, doar în această fază a construcției. Fiind vorba de un șantier-mamut, acesta este împărțit în 100 de tronsoane a câte 5 km.”
Despre Transelectrica acesta a mentionat că are în desfășurare un alt proiect extrem de important pentru securitatea energetică a României. Este vorba despre închiderea inelului de 400 kV al României, autostrada energetică a țării, al cărui beneficiu principal va fi creșterea securității alimentării cu energie electrică. În același timp, la nivelul Capitalei, se lucrează la un alt proiect similar, anume închiderea inelului de 400 kV al Bucureștiului.