Dezvăluiri! Legea prin care se poate scăpa de pușcărie contra unei sume de bani. Cum a fost posibil

Pe 31 ianuarie 1970, Consiliul de Stat a emis unul dintre cele mai ciudate decrete, prin care infractorii străini puteau să-și răscumpere libertatea. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna o asemenea inițiativă în zilele noastre! Este ciudat nu numai din cauza ideii de a plăti pentru zilele de pușcărie pe care le dicta o instanță, ci și pentru că la acea vreme România nu era vreun paradis al străinilor și nici nu începuse foamea de valută a lui Nicolae Ceaușescu, ideea plății datoriei externe venind mult mai târziu. Practic, decretul nu are nici o explicație. Totuși el a existat.

E vorba de Decretul 24/31.01.1970, ”privind urmărirea şi judecarea unor infracţiuni, depunerea unei cauţiuni şi înlocuirea, în anumite cazuri, a executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi”.

Cauțiunea la comuniști

Legea se referea la străinii care nu aveau domiciliul în România. Pe lângă prevederea că urmărirea penală nu putea ține mai mult de 10 zile, la articolul 9 se spunea:

În procesul penal în care este invinuit sau inculpat o persoană dintre acelea prevăzute în art. 1 (străinii fără domiciliu în România n.n.), pentru o infracţiune săvîrşită pe teritoriul României şi pedepsita de lege cu închisoare de cel mult 10 ani, procurorul în faza urmăririi penale sau judecătoria ori tribunalul care judeca în prima instanţă poate încuviința, la cererea învinuitului sau inculpatului, depunerea unei cauţiuni care să asigure, în caz de condamnare, executarea pedepsei, plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare.

Cauţiunea pentru asigurarea executării pedepsei se stabileşte prin apreciere, în raport cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvîrşită şi cu periculozitatea acesteia, fixindu-se ca echivalent al unei zile de închisoare o sumă de la 25 la 300 lei.

Citește continuarea pe site-ul Evenimentul Istoric!