Un fost judecător român, între anii 1989 şi 2018, a decis să vină cu dezvăluiri incendiare privind sistemul de justiţie din ţara noastră. Ce a mărturisit acesta în interviul acordat jurnalistului Dan Andronic?
Jurnalistul Dan Andronic a publicat, marţi, ultima parte a interviului realizat cu Ion Popa, fost judecător şi autor al cărţii intitulate „Noaptea dreptății românești 2009-2020”.
Interviul acordat de fostul judecător Evenimentului zilei este o radiografie curată a modului în care Justiția a fost modelată ca să servească unora care s-au considerat puternicii statului, afirmă jurnalistul.
Ion Popa: Controlul asupra justiţiei din România, un masterplan din afară
Potrivit lui Ion Popa, ţara noastră a reprezentat un experiment pentru modul în care sistemul de justiţie poate fi schimbat pentru a fi controlat, iar „creierul” ce s-a aflat în spatele acestui plan a provenit din exteriorul României.
Dan Andronic: Unde credeți că a fost centrul de comandă?
Ion Popa.: Intern, așa cum spuneam, președintele le coordona.
D.A.: Și cine le gândea?
I.P.: Evident că cineva din afara țării care avea putere de decizie și la nivel instituțional.
D.A.: Credeți că este un masterplan care a venit de afară?
I.P.: Să ne uităm la reacția Uniunii Europene prin toate instituțiile sale. Evident că de afară vine. Uniunea Europeană a reacționat extrem de agresiv, de dur, am putea spune și incorect, din punctul meu de vedere, față de modificarea legilor justiției, spre exemplu.
Nu putea cineva din interior, oricât ar fi el de președinte, nu ar putea să influențeze o întreagă entitate de instituții europene care toate să vină în același sens și să ajute, massmedia europeană. Tot ce a apărut în media europeană a fost pro președinte, pro inițiativele președintelui, contra guvernării care a modificat acele legi.
Proiectul-pilot nu s-a încheiat
Fostul judecător Ion Popa consideră că întreg proiectul de control asupra sistemului judiciar din România este departe de a se fi încheiat.
I.P.: Cred că inițiatorii acestui proiect n-au fost interesați niciodată cu adevărat de guvernare, ci de câștigarea funcției de președinte pentru că asta era esențială. Dacă ai funcția de președinte poți să-ți asiguri multe pârghii prin care să influențezi decizia statală, chiar dacă direct, chiar dacă indirect.
D.A.: Credeți că proiectul pilot s-a încheiat?
I.P.: Nu, nu s-a încheiat. A venit un nou ministru de justiție care iată ce opțiuni are. Și e evident că nu, nu s-a încheiat și o vedem foarte clar.
Care va fi soarta pensiilor din sistem?
Ion Popa a comentat şi pe marginea unui alt subiect sensibil în România: pensiile magistraţilor.
I.P.: Cred că vor încerca niște discuții și pe pensia de serviciu, pentru că și în acea zonă în cadrul unor discuții așezate, fără patimă, se pot aduce anumite finisări instituției pe pensii de serviciu. Fără îndoială este necesară. Am scris studii foarte multe unde am arătat de ce această pensie este necesară. Dacă vreți măcar și prin simplul fapt că în momentul în care te încadrezi în funcție, ca la orice corporație, ți se oferă un pachet și acel pachet cuprinde servicii, avantaje salariale, ș.a.m.d.
Judecătorului, la intrarea în funcție, i se impun anumite interdicții și i se oferă și acest pachet în care este inclusă și pensia de serviciu. Dacă ai oferit-o la intrarea în profesie este evident că tu ai obligația să-ți respecți.
Dar repet, mai sunt finisări. Doamna Turcan amintea că pensiile sunt de la 7.000 la 78.000 de lei. Această pensie de 78.000 este unica pensie. Stabilirea ei în acest cuantum are un trecut extrem de cețos și aduce enorme prejudicii întregii profesii, și judecătorilor, și procurorilor.
D.A.: Măcar este un președinte de instanță?
I.P.: Nu. A fost procuror și a fost director de penitenciar, iar la momentul pensionării a acumulat atât sporurile din ministerul Public, Parchetul General, cât și cele de la penitenciar. În mod normal pensia calculată pe un singur tip de sporuri ar fi trebuit să fie la jumătate. Oricum, pensia medie pe pensiile de serviciu este de 12-20 de mii, iar dacă vorbim de vârfurile de la Instanța Supremă a Parchetului General ele depășesc 25.000 de lei.
Întreg materialul poate fi citit pe site-ul Evenimentul zilei.