Dezvoltarea durabilă este unul dintre cele patru obiective orizontale pe care le atinge Fondul Social European (FSE), însă este nevoie de resurse financiare pentru a duce la bun sfârșit acest deziderat. Pe de altă parte, includerea acestei teme în aplicații nu implică nici o obligație de implementare din partea beneficiarilor. Acestea sunt doar două dintre aspectele atinse de Andrea Floria, expert principal pentru monitorizare din cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), în cadrul conferinței „Dezvoltare durabilă și resurse umane” de la Brașov.
„Grosul” banilor europeni
Din anul 2006, orice stat membru UE care accesează bani prin FSE trebuie să ia in considerare prioritatea „dezvoltare durabilă”. FSE, alături de Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), constituie 40% din bugetul european și este principalul instrument prin care UE finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. La nivelul UE, acesta se ridică la 75 de miliarde de euro, pentru perioada de finanțare 2007-2013. Suma nu este cu mult mai mare față de perioada anterioară și include și ținte suplimentare. „Politicienii sunt foarte buni să facă strategii, dar nu sunt la fel de buni să dea bani pentru ele. Și cred că statele membre nu sunt foarte entuziasmate să mărească bugetul european în această zonă”, a avertizat Andrea Floria.
La nivelul României, bugetul FSE este de peste patru miliarde de euro, pentru o perioadă de nouă ani, până în 2015, astfel ca 1.650.000 de persoane să beneficieze de diferite oportunități de ocupare.
1182 de proiecte, 8,6 miliarde de lei
Documentele fundamentale ale POS DRU subliniază importanța acestui obiectiv orizontal: „Dezvoltarea durabilă este recunoașterea faptului că scopurile economice, sociale și de mediu nu pot fi urmate independent. Concentrarea activității și a investițiilor doar într-o direcție poate duce la un impact negativ asupra celorlalte. Iar dezvoltarea durabilă nu este numai o chestiune despre mediu”.
În orice aplicație, candidații trebuie să indice dacă proiectul are sau nu această componentă. Din cele 1304 de proiecte contractate deja, 1182 (cu o valoare totală de 8,6 miliarde de lei) includ acest obiectiv orizonal. „Impresia mea este că, în general vorbind, societatea românească este chiar pregătită și gata să depună idei bune de proiecte și să le finanțeze, dar în ceea ce privește finalizarea proiectelor, am văzut unele obiceiuri mai îngrijorătoare. Cred că nu este încă prea multă atenție pentru implementarea unui proiect după ce a primit finanțare”, a explicat specialistul. Potrivit acestuia, mulți bani alocați pentru proiecte nu sunt cheltuiți și există riscul ca, după trei ani, UE să fie obligată să îi ia înapoi.
Un concept perceput neomogen
Rep.: Care credeți că va fi rata de atingere a obiectivului dezvoltare durabilă pe care și l-au asumat peste 1100 de beneficiari POS DRU?
A.F.: Cred că toți își vor atinge propriile ținte. Problema este să înțelegem ce cred ei că înseamnă acest concept, pentru că eu cred că este un nucleu dur printre ei care se ocupă de aspecte de mediu, asociate cu cele economice și sociale, în timp ce muli dintre ei au înțeles pur și simplu că este suficient să aibă unele implicări sociale sau de calitate a vieții pentru a se declara că au în vizor dezvoltarea durabilă.
Rep: Care sunt cele mai frecvente mijloace prin care promovează sustenabilitatea?
A.F.: Cred că cei care sunt implicați în aspecte de mediu se concentrează pe organizarea de traininguri și activități vocaționale legate de mediu, precum module de predare folosite pentru creșterea conștientizării importanței problemelor de mediu sau trainiguri vocaționale privind energia regenerabilă.
Rep: Sunt trainigurile suficiente pentru a avea succes?
A.F.: Cred că multe proiecte au idei bune și clare despre ceea ce pot realiza. Unele ating un grup mic de persoane, de la 60 la 200 de persoane, dar dacă acestea chiar implementează ceea ce-și propun, înseamnă că devin mici părți ale unei strategii și nu cred că ar trebui disconsiderate, sunt foarte importante.
Rep: Care dinte proiectele evaluate v-a entuziasmat cel mai mult?
A.F.: În munca pe care o prestez pentru minister, le văd pe cele mai rele, pentru că mă trimit acolo unde au probleme, deci cele pe care pe care le-am evaluat nu sunt cele care îmi plac. Dar cred că este un proiect minunat pentru că își propune recuperarea în viața civilă a persoanelor ieșite din închisoari, penitenciare, în special femei, și fac asta nu numai pur și simplu prin învățarea unor lucruri simple – cusutul sau utilizarea unui calculator, ci prin predarea unor cursuri despre dezvoltarea durabilă și atenția față de mediu. Cred că este un caz perfect prin care poți să combini aspectele sociale și cele de mediu.
CASETA
Andrea Floria face parte din managementul fondurilor structurale europene în Italia încă din 1997, acoperind responsabilităţi atât în activităţi de asistenţă tehnică la nivel naţional, cât şi în organisme publice locale intermediare.
În 2004, el s-a alăturat departamentului de coordonare a fondurilor structurale din cadrul Ministerului de Economie, unde a lucrat până în 2008. În această perioadă, dl. Floria a fost membru al delegaţiilor italiene pentru negocierea perspectivei financiare pentru 2007 – 2013 a Comisiei Europene şi a reglementărilor privind fondurile structurale. Începând cu anul 2009, el îndeplineşte funcţia de expert principal monitorizare în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică pentru Autoritatea de Management a POS DRU.
Nota
Interviu realizat cu ocazia conferinţei “Dezvoltare durabilă şi resurse umane”, organizată la Braşov (15 octombrie 2010), în cadrul proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabilă”, co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.