Conform unui raport al Coface, pandemia de coronavirus a avut un impact negativ puternic asupra dezvoltării globale a energiei regenerabile pe termen scurt, pe fondul cererii scăzute de energie electrică.
Segmentul de energie regenerabilă s-a consolidat accelerat în ultimii 20 de ani, în special în ceea ce priveşte generarea de energie electrică, câştigând cotă de piaţă mai mare în raport cu sursele tradiţionale de energie precum cărbunele, petrolul şi energia nucleară, conform agerpres.ro
Un impact semnificativ asupra acestui segment
Pandemia a avut un impact semnificativ asupra acestui segment din sectorului energetic, deoarece criza a perturbat lanţurile de aprovizionare şi disponibilitatea forţei de muncă. Accesul la finanţare a fost, de asemenea, afectat puternic. Aceste tendinţe recente au influenţat proiectele care fuseseră deja aprobate, precum şi alte proiecte în curs de desfăşurare.
Cererea scăzută şi supraoferta pe durata carantinei din întreaga lume au împins preţurile energiei electrice pe teritoriu negativ. În consecinţă, utilităţile care folosesc în principal sursele tradiţionale de energie se confruntă cu o „realitate nouă”.
Se aşteaptă ca alte sectoare să folosească tot mai mult energii regenerabile, în special sectoarele chimice sau metalele, ale căror activităţi le fac poluatori majori care trebuie să respecte reglementări mai stricte. Aceste sectoare trebuie, de asemenea, să se adapteze la atitudinea vehementă a publicului faţă de poluare şi la posibilitatea de creştere a numărului de acţiuni în justiţie, sunt de părere reprezentanţii Coface.
Un efect secundar al pandemiei Covid-19 este că se aşteaptă ca emisiile globale de CO2 să scadă cu aproximativ 8% faţă de anul anterior în 2020, până la nivelul la care erau acum un deceniu.
Energia regenerabilă a luat avânt în ultimii ani, crescând de la 21,8% din capacitatea electrică totală instalată la nivel mondial în 2000 la 34,7% în 2019.
Consumul naţional de energie electrică al României, în scădere
Consumul naţional de energie electrică al României a fost de 25,7 TWh, cu 7,1% mai mic în prima jumătate a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au fost de două ori mai mari, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, miercuri.
Cel mai mult a scăzut consumul în economie, adică al consumatorilor industriali, respectiv cu 10%, în timp ce populaţia a utilizat cu 2% mai multă energie electrică. Producţia totală de electricitate a scăzut cu 11,7%, cea mai mare reducere fiind în zona hidrocentralelor (24%) şi a termocentralelor clasice (20%).
În schimb, a crescut producţia de energie regenerabilă în turbine eoliene (6%) şi panouri fotovoltaice (1,3%), în timp ce producţia centralei nucleare de la Cernavodă s-a majorat cu 11,1%. Importurile de energie s-au dublat în perioada analizată, ajungând la 3,681 TWh, în timp ce exportul a crescut cu 18%, la 2,550 TWh.
Conform cifrelor transmise de Transelectrica şi OPCOM, la final de iulie, preţul energiei electrice din România este cel mai mare din regiune. Importurile se ridicau la 1.000 de MW. Cifrele transmise de Transelectrica şi OPCOM arată că preţul energiei cu livrare duminică, pe piaţa spot din România, este de 32,25 de euro pe MWh, cel mai mare dintre ţările cu care ţara noastră este cuplată.