In cadrul sumelor alocate anual Romaniei prin programul PHARE, aproximativ 100 milioane euro vor fi utilizati pentru proiectele de dezvoltare regionala. In acest sens, in toamna anului trecut a fost lansat programul PHARE pentru perioada 1999-2001, pentru restructurare industriala, dezvoltarea turismului si crearea de locuri de munca, in valoare de 19,37 milioane euro, coordonator fiind Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR). Multi intreprinzatori romani vedeau in acest ajutor unica solutie pentru incropirea unei afaceri. Numai ca numarul beneficiarilor este foarte redus. Cuantumul admis pentru un proiect este de 62.500 euro, ceea ce inseamna ca fondurile PHARE pentru dezvoltare regionala vor ajunge pentru un intreprinzator din zece solicitanti.
Din suma totala, fiecarei regiuni de dezvoltare i s-a alocat un buget de 2,4 milioane euro, din care 1,093 pentru proiecte mari si 1,328 milioane euro pentru proiecte mici. La cele opt sedii din tara, pentru dezvoltare regionala s-au adunat metri de dosare cuprinzand proiectele propuse de intreprinzatori. Din cele 3.029 de proiecte depuse, au fost selectate 271, care vor fi finantate din programul PHARE.
Nici la inceputul acestui an ANDR nu stie sigur cand vor incepe efectiv finantarile si cand se vor vedea primele roade. Gheorghiu Vlad, director de programe la ANDR, ne-a declarat ca in prezent proiectele selectate se afla in ultima faza de avizare, la Delegatia Comisiei Europene de la Bucuresti. „Este posibil ca banii sa inceapa sa se dea din luna februarie, iar in ultimul semestru din acest an se vor simti si primele roade, asta in cazul proiectelor mici”, ne spune Gheorghiu Vlad.
Teoretic, obiectivele Programului PHARE prin care se aloca cele 19,375 milioane euro sunt: sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, dezvoltarea infrastructurii locale si regionale, crearea de locuri de munca, dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor si asistenta pentru tehnologie si inovare. Nimeni nu stie practic care vor fi efectele acestor finantari externe in regiunile propuse dezvoltarii. Singurul lucru facut cunoscut de reprezentantii ANDR este faptul ca fondurile alocate fiecarei regiuni in parte, respectiv 2,4 milioane euro, vor crea circa 800 de noi locuri de munca. Ceea ce inseamna ca, la sfarsitul anului 2001, pe total tara vom avea 6.400 de locuri de munca in plus. Surse din ANDR ne-au declarat ca, in acest an, obiectivele propuse se vor modifica si chiar se vor micsora ca numar, iar banii nu se vor mai aloca egal pe fiecare zona, ci diferentiat, in functie de nivelul de dezvoltare al regiunii respective. Insa ANDR nu detine nici un studiu privind diferentele de dezvoltare economico-sociale intre judete, conform informatiilor primite de la Renata Dancescu, director adjunct relatii internationale din cadrul ANDR. Motivul? Asemenea prognoze nu intra in sfera de activitate a agentiei de dezvoltare, ne spune Renata Dancescu. Ceea ce sugereaza ca banii se vor aloca dupa ureche sau dupa cum vor cere anumite interese. Ultimul studiu dupa care s-a ghidat ANDR in alocarea banilor este cel efectuat de firma Ramboll, la solicitarea Guvernului, vechi de sase ani.
Comisia Europeana a anuntat marirea substantiala a finantarilor alocate Romaniei, prin intermediul a trei instrumente financiare, PHARE, ISPA si Sapard, pentru perioada 2000-2006. Insa ultimul bilant al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest arata ca programul Sapard, destinat dezvoltarii rurale, nu si-a atins nici acum scopul. Suma estimata pentru acest program este de 150 milioane euro anual pentru toate cele opt regiuni de dezvoltare din tara. Programul se intinde pe sapte ani. Cei carora le este destinat acest program, agricultorii, nu au depus cereri de finantare, pe motivul ca nu indeplinesc conditia de cofinantare in proportie de 50% a proiectului. Pentru a se putea totusi lansa programul Sapard, care este coordonat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, se va crea o agentie formata din reprezentanti ai MAA si Ministerului Finantelor, cu structuri teritoriale. Care va fi menirea acestei agentii inca este o necunoscuta.
In ultimii zece ani nu a existat nici un raport public asupra felului cum au fost cheltuiti banii veniti din finantari externe, fie ai PHARE, fie ai Bancii Mondiale sau ai altor organisme internationale. In lipsa unor asemnea rapoarte, transparenta impartirii acestor ajutoare externe poate fi pusa la indoiala.